Sedinta ordinara a Consiliului Judetean de ieri s-a remarcat printr-o ,,despicare a firului în patru'', activitate ce nu doar ca era inutila, ci a mai sfârsit si prin a fi „reluata data viitoare''. Proiectul de hotarâre privind regulamentul de organizare si functionare a aparatului de specialitate al CJ Tulcea a pus câtiva consilieri în dificultate. Pret de 40 de minute, plenul Consiliului Judetean a plutit în ceata, câtiva consilieri mai bataiosi dându-si cu parerea pe teme lingvistice. Mai pe româneste, nu au reusit sa cada de acord în ceea ce priveste sensul unor cuvinte, disputa pe teme semantice fiind pe cât de inutila, pe atât de plictisitoare si fara sens. Dilema sinonimelor a atins apogeul în cazul stabilirii atributiilor Serviciului Resurse Umane, Organizare, Salarizare si Evidenta Functii Publice. Denumire lunga, atributii greu de descifrat. Tonul a fost dat de consilierul Traian Panait care s-a mirat cum nu se poate si nu a înteles de ce acest serviciu are în contributiile sale stabilirea necesarului de angajati în aparatul CJ. Desi era scris negru pe alb ca acest serviciu doar vine cu propuneri, acestea urmând a fi declarate ca finale de catre presedintele CJ, ceata continua sa pluteasca în sala de sedinte. Ba mai mult, la unul din punctele proiectului de hotarâre se specifica clar ca era vorba de planificarea resurselor umane, si nici într-un caz luarea deciziilor în aceasta privinta.

Dupa victoria lui Traian Basescu la referendum fortele politice cauta solutii pentru continuarea guvernarii, în conditiile în care nici un partid nu pare pregatit pentru alegeri. În ultimele zile se prefigureaza tot mai mult posibilitatea unei aliante ciudate, între PD si PSD, exact fortele politice care s-au confruntat în campania electorala pentru referendum. Vicepresedintele PSD de Tulcea si purtator de cuvânt al PSD Constantin Mitache crede ca în acest moment este prematura creionarea unei aliante în orice spectru cromatic politic: ,,Cred ca ulterior rundei a-II-a de negocieri între presedintele Traian Basescu si partidele politice apele se vor mai limpezi. Cred ca se vor sti mai multe dupa consultarile între partide. Este prematura acum creionarea unei aliante în orice spectru cromatic politic”.

Delta Tulcea, ca si promovata în primul esalon conform clasamentului, lupta acum de fapt pentru o alta echipa, Ceahlaul Piatra Neamt lanterna rosie din Divizia A! Asta deoarece gruparea alb albastra, în ciuda faptului ca va încheia sezonul pe unul din primele doua locuri, nu îndeplineste conditiile de licentiere pentru a evolua în prima Liga. Presedintele Petre Marinescu a chemat ieri presa în foaierul Hotel Rex sa faca lumina în jurul speculatiilor legate de jocurile de culise în spatele carora s-ar afla nemtenii lui Gheorghe Stefan si totodata sa limpezeasca apele în episodul firbinte al licentierii. În ceea ce priveste povestea ,,sacilor cu bani'' cu care s-a spus ca ,,Pinalti'' s-ar fi învârtit pe la usa alb albastrilor presedintele Marinescu a fost expeditiv: ,,Povesti… S-au spus multe si nevrute…''

În fiecare sezon estival ne amintim de plaja de la Tudor Vladimirescu, atât noi cât si autoritatile. A devenit legendar birul de vieti omenesti pe care si-l ia Dunarea în fiecare vara si se pare ca an de an tulcenii continua sa aleaga ca loc de scaldat suburbia Tudor Vladimirescu. Nu doar tragediile pierderilor de vieti omenesti pune o marca pe suburbia Tudor Vladimirescu, ci si faptul ca turistii care au îndraznit sa campeze peste noapte au fost jefuiti.

Presedintele PRM, Gheorghe Bunduc considera ca actuala conjunctura politica nu este foarte favorabila desfasurarii alegerilor anticipate însa sustine ca singura solutie pentru a dezamorsa actuala criza politica determinata de rezultatele referendumului pentru demiterea presedintelui Traian Basescu este organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Desigur ca, spune el, este foarte greu de declansat acest proces.

Viorica Nicolov (n.r. - expresedinte) si-a dat demisia atât la calitatea de ales local, cât si la functia de conducere detinuta în cadrul Partidului România Mare, cea de presedinte al Filialei Municipale optând pentru statutul de functionar public în CJ. Alegerea presedintelui Filialei Municipale PRM este programata pentru ultima decada a lunii iunie”.

Calvarul tevilor plesnite din parohia lui Constantin Hogea continua sa provoace cosmaruri angajatilor Aquaserv si sa ude serios picioarele tulcenilor. Îi compatimim pe enoriasii bisericutei din autogara. Lacasul de cult a fost la un pas de sinistru. Putin a lipsit ca puhoiul de apa izvorât dintr-o avarie serioasa, la sistemul vechi de transport apa-canal sa moaie de tot sfântul lacas de la autogara. Nu mai vorbim de disconfortul creat în zona, cât despre imaginea turistica promovata cu astfel de peisaje apocaliptice marca Hogea.

În noaptea de 27 spre 28 iunie pe digul dinspre Portul Industrial a fost gasit decedat în masina un cetatean în vârsta de 55 de ani. Acesta era dezbracat si se presupune ca a întretinut relatii sexuale, în schimb, nu s-a gasit persoana care i-a tinut companie.

Problema braconajului a fost întoarsa pe toate fetele încât subiectul a devenit la un moment dat ca o placa zgâriata. În repetate rânduri s-au confectionat pe banda rulanta comitete si comisii care sa tina în frâu fenomenul cu atât mai mult cu cât dupa eliminarea concesiunilor, repopularea cu puiet nu a mai fost facuta. Unul dintre punctele fierbinti îl constituie Complexul lagunar Razelm Sinoe, comunitatile de pescari sustinând ca exploatarea în scop comercial si combinata cu fenomenul braconajului masiv ar conduce la depopularea baltii. „Anul trecut am raportat 130 de tone salau, iar anul acesta, în aceeasi perioada doar 12 tone. Aceasta diferenta spune totul”, ne-a declarat presedintele Asociatiei de Pescari Razelm Sinoe, Simion Nazar. Domnia sa a mai afirmat ca în aceasta perioada, cu toate ca înca se afla în vigoare ordinul de prohibitie, capturile ilegale de peste continua.

În anul 2004, dupa lungi controverse si dispute, mai mult sau mai putin electorale, chiriasii din casele bulgaresti au putut, în sfârsit, sa-si cumpere locuintele si 250 mp, teren aferent constructiei. Cu toate ca unii chiriasi ar fi vrut sa devina proprietari pe întreaga suprafata de teren aferenta, Primaria a spus „pas", ca mai vor si altii sa construiasca. Dupa trei ani, Primaria si-a revizuit atitudinea si a hotarât sa propuna Consiliului Local sa aprobe vânzarea diferentelor de teren pe care oricum nu se poate construi nimic. Astfel, un numar de 24 de fosti chiriasi, deveniti proprietari, ar putea cumpara terenurile sub 200 de mp care au ramas dupa ce si-au cumparat casele si cei 250 de mp aprobati. DIAP sustine ca oricum aceste suprafete ramase dupa dezlipire sunt în folosinta oamenilor. Unii au câte 50 de mp, altii 179 mp, altii 37 mp, etc...

Pe lânga mult cârpita strada Isaccea au început a fi gaurite, la comanda edilul sef, strazile Libertatii, Spitalului, 1848, Câmpului si multe altele mai mici si mai dosite. De mai mult timp, urbea noastra se confunda, din punct de vedere al imaginii, cu un oras care tocmai a fost atins de bombe. În prezent, te poti considera câstigator la loz în plic daca întâlnesti o strada care sa nu fie ori cârpita în fuga, ori gaurita cu simt de raspundere. Din punctul de vedere al tulcenilor e foarte bine ca se face "treaba" si ca primarul se gândeste sa produca schimbari majore în oras, însa managementul acestora lasa mult de dorit. Tot orasul s-a transformat într-un santier, si înca nu au început lucrarile pentru reabilitarea Pietei Civice. Traficul este afectat, tulceanul este enervat, vara a venit si praful s-a ridicat, toate astea în urma deciziilor primarului Hogea care se mai bate si cu pumnul în piept ca totul e spre binele cetatenilor.

Ordinul comun al Ministerului Agriculturii si Ministerului Mediului privind instaurarea perioadei de prohibitie a tulburat apele. Articolul unu din respectivul document specifica faptul ca „Se instituie masuri de prohibitie pentru pescuitul oricaror specii de pesti, crustacee, moluste si a altor vietuitoare acvatice în bazinele piscicole naturale, pe o perioada de 60 de zile în perioada 9 aprilie – 7 iunie inclusiv si pe zonele de frontiera pe o perioada de 45 de zile în perioada 9 aprilie – 23 mai inclusiv …” Sintagma „pe zonele de frontiera” a dat nastere la o serie de controverse pe aceasta tema. Potrivit legii, zona de frontiera cuprinde teritoriul aflat pe o adâncime de 30 km fata de frontiera de stat si tarmul Marii Negre catre interior. Dupa unele voci, daca ar fi sa se aplice ad literam prevederea din ordinul de prohibitie ar însemna ca de joi, 24 iunie, pe o raza de 30 km fata de frontiera de stat, pe teritoriul Deltei Dunarii s-ar putea pescui la toate speciile. Problema a fost tratata la diverse niveluri, fiecare dintre autoritati gasind ca ordinul de prohibitie propus de ANPA, poate fi interpretat. Dupa unii se poate pescui începând de joi, 24 mai, pe tot cuprinsul deltei, mai putin complexul lagunar Razem –Sinoe. Dupa altii, ramâne în vigoare traditia potrivit careia se poate pescui doar în golful Musura si bratul Chilia pâna la zona de frontiera cu Ucraina.

Adjunctul Inspectoratului Politiei de Frontiera Tulcea, cms.sef Doru Axinte ne-a declarat ca zona de frontiera pe teritoriul judetului Tulcea înseamna 306,520 km de uscat, 176,546 km de fluviu si 129,964 km de litoral. O alta evaluare a frontierei de stat înseamna 96 de localitati, un municipiu, 3 orase, 33 de comune. Mai înseamna si 10 km de o parte si de alta a canalului Sulina. Adjunctul IJPFN a declarat ca nu trebuie sa se faca confuzie între apele de frontiera si zona de frontiera pentru ca sunt lucruri total diferite. Într-adevar, zona de frontiera, asa cum scrie si în ordinul de prohibitie, înseamna de la limita frontierei de stat 30 de km spre interior – bratul Chilia, Isaccea, Dunarea maritima. Cms.sef Doru Axinte ne-a spus ca domnia sa nu a studiat ordinul de prohibitie însa zona de frontiera este cea descrisa mai sus.

Zilele trecute un grup de cetateni care locuiesc în zona Piata E3- strada Oitelor s-au plâns ca s-au saturat de sapaturile periodice care se executa pe strada care leaga Libertatii de cartierul E3. „De cel putin trei ori s-a sapat în ultima perioada. Ne-am saturat pâna peste cap de rute ocolitoare, de noroi si toate celelalte. Au sapat o data, au intervenit la canalizare sau la apa, nu mai stiu exact. Au mai sapat o data cei cu electricitatea, acum au venit din nou si au descoperit din nou strada. Ne-am saturat pâna peste cap de toata aceasta tevatura care se face de mântuiala. Nu este posibil asa ceva. Este bataie de joc pe banii nostri si pe nervii nostri”, ne-a spus Dumitru Teclea, locuitor din zona. Oamenii se întreaba si ne întreaba cum este posibil sa nu se gândeasca ca e bine si eficient sa se sape o singura data si sa se execute toate lucrarile necesare - înlocuitul conductelor, montatul tevilor, firelor, dispozitivelor, conductelor etc...

Este vorba despre fosta centrala eoliana din Parcul Industrial Ploiesti, mutata în judetul Tulcea deoarece intensitatea si durata vântului sunt mult mai mari pe tot timpul anului. La Topolog, urmeaza sa se creeze un autentic parc eolian, unde vor mai fi puse în functiune, anul acesta, alte 3 centrale, cu capacitati de 850 KW si 2 MGW. În final, valoarea investitiei, realizate aici de catre SC Ecoprod Energy SRL Ploiesti, se va ridica la circa 10 milioane de euro. Manageriatul firmei Ecoprod Energy estimeaza ca prin punerea în functiune a acestor centrale eoliene sa obtina, anual, 8.500 MWh energie electrica, fata de 300 MWh, cât se producea la Ploiesti. Pentru înfiintarea parcului eolian Topolog, conducerea firmei Ecoprod Energy a primit tot sprijinul administratiei locale, sustinere motivata de faptul ca, pe lânga veniturile aduse la bugetul primariei, noul parc eolian asigura 25 de locuri de munca pentru localnici.

Theodor Stolojan si Valeriu Stoica, fosti presedinti PNL, astazi lideri PLD, au cerut, printr-un apel, regruparea liberalilor în PLD. Stolojan a declarat ca PLD este „singurul partid din România care reprezinta liberalismul autentic", fata de PNL, „partid corupt", aliat cu stânga si extrema stânga. Presedintele PLD a profetit „prabusirea accelerata" a PNL si necalificarea în Parlamentul din 2008. Valeriu Stoica a spus ca asistam la „sfârsitul PNL", iar Calin Popescu Tariceanu este „groparul ultimului partid istoric din România". Stoica a precizat ca tinta PLD este recuperarea întregului electorat liberal. Apelul capilor PLD a avut efecte imediate în teritoriu. Peste 100 de membri PNL Dâmbovita si-au dat miercuri demisia din partid. Cei mai multi sunt nemultumiti de rezultatul de la referendum, dar si de actuala conducere a formatiunii. Motivele pe care acestia le invoca demisiei sunt alianta pe care premierul Tariceanu a transat-o cu PSD. PLD Tulcea a receptionat semnalul central. Liderul platformistilor autohtoni Nicolae Chichi: ,,Este un mesaj transmis de centru si iata se vede ca a avut efect. Dâmbovita este un exemplu. La Tulcea ce pot sa va spun… Miscarile de trupe or sa se simta în viitorul apropiat. Deocamdata nu avem situatii spectaculoase însa vreau sa va spun ca am semnale de liberali care probeaza clanta pe la usa noastra”. Reactia PNL: ,,Nu este adevarat! Nu de la PNL Tulcea. Niciodata!”, afirmatia apartine vicepresedintelui PNL de Tulcea George Rosca. Atât PNL, cât si PLD au anuntat începerea negocierilor cu AP (negocieri deja demarate de liberali) si PNTCD, respectiv cu PD, PNG si UPSC pentru formarea unor poluri de dreapta.

Postul de viceprimar la municipalitate, ramas vacant dupa numirea lui Octavian Popa în functia de sef la Garda Nationala de Mediu, este unul din ingredientele care completeaza bucataria politica locala în aceste zile. Desi s-a dat senzatia unei oarecare apatii în ceea ce priveste interesul spectrului politic local pentru functia de viceprimar, ramasa pe liber, s-ar parea ca ultimele zile încep sa coaguleze energii în jurul acestei mize. Pionieri în aceasta chestiune sunt fireste liberalii. Prin vocea liderului Organizatiei Judetene Octavian Popa, PNL anunta ca a numit un om pentru postul de viceprimar. Nimeni altul decât consilierul local George Turlica, de altfel varianta usor de intuit si confirmata de presedintele Popa. „George Turlica a fost votat în BPJ pentru postul de viceprimar. În continuare consider ca postul apartine de drept PNL-ului, iar în cazul în care cineva gândeste altcumva vom actiona în consecinta. O asemenea fapta nu va ramâne nesanctionata”, ne-a declarat liderul PNL de Tulcea, Octavian Popa.

În raportul pe anul 2006, publicat miercuri, Amnesty International apreciaza ca „populatia roma continua sa fie supusa intolerantei si discriminarii" în România. Amnesty International citeaza raportul din februarie 2006 al Comisiei Europene împotriva Rasismului si Intolerantei, care arata ca România a esuat în privinta implementarii unei legislatii anti-discriminare. „Comunitatea Rroma a continuat sa fie discriminata în toate domeniile, inclusiv la angajare, în educatie si la repartizarea locuintelor", apreciaza Amnesty International. Raportul organizatiei citeaza doua cazuri în care Corneliu Vadim Tudor, respectiv mai multi membri ai organizatiei Noua Dreapta, au facut public afirmatii jignitoare la adresa minoritatii romilor. Desi discursurile acestora au fost oficial calificate drept discriminatorii de catre Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, justitia româna nu i-a pedepsit pe acestia. Amnesty International citeaza si câteva cazuri de abuzuri ale autoritatilor române comise împotriva romilor. Între acestea se numara si evacuarea fortata de catre Primaria Tulcea, în octombrie, a 25 de familii din orasul Tulcea. În aceasta situatie, dupa cum bine se stie deja, este vorba de cazul romilor de pe strada Alunisului, care au fost evacuati, treptat, dintr-un imobil în care locuiau ilegal. Reclamatii despre aceasta situatie au fost înregistrate si din partea Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului si Centrului European pentru Drepturile Romilor, care „protesteaza oficial fata de o serie de încalcari ale drepturilor omului ca urmare a unor actiuni ale Primariei Tulcea".

Un nou episod din povestea trista a avariilor din curtea Aquaserv s-a consumat ieri în cartierul E3 din municipiu. Scenariul petrecut pe strada Câmpului copie identic o secventa din memorialul durerii infrastructurii subterane. Din nou, s-a spart o teava de când lumea! Astfel de avarii s-au instalat comod în cotidianul de zi cu zi si continua cu o frecventa imbecila sa stoarca rabdarea echipelor de interventie Aquaserv, cât mai cu seama nervii tulcenilor care trebuie sa suporte efectele acestora. „Uitati-va si dumneavoastra ce teava avem aici. Este mâncata de rugina... Ne-am plictisit de câte ori a trebuit sa intervenim pe aceasta strada si priviti urmele atâtor lucrari. Sapi într-o parte, crapa în alta si tot asa”, ni s-au plâns muncitorii din echipa de interventie Aquaserv. Din informatiile furnizate de acestia datorita avariei în zona a fost întrerupta furnizarea apei potabile. Efectele în rândul populatiei lasate fara apa la robinet în toiul verii sunt lesne de intuit... În spiritul traditional, de cele mai multe ori pâna la remedierea situatiei cei afectati de seceta din robinete blagoslovesc de toti sfintii de la primar la ultimul angajat al distribuitorului de apa potabila din municipiu. Si ca sa fie tacâmul complet avaria cu pricina ameninta sa surpe apartamentul unui locatar de la parterul blocului din imediata apropiere a defectiunii. Infiltrarile masive de apa au muiat terenul în zona iar crapaturile vizibile de la baza balconului îi dau fiori pe sira spinarii concitadinului nostru: „Veniti sa vedeti fisurile. Mi s-a lasat balconul... Mi-e teama sa nu se surpe într-o zi de la infiltratiile de apa. Nu se mai termina niciodata defectiunile astea”, ne spune Odagiu Ilie, bloc 3, str. Câmpului.

Evolutia foarte buna pe care echipa de fotbal Delta Tulcea a avut-o în acest campionat i-a luat prin surprindere chiar si pe membrii Consiliului director al clubului. Daca la începutul campionatului, obiectul nostru era de mentinere în esalonul secund si abia din urmatoarele sezoane sa ne batem pentru un loc cât mai bun în clasament, evolutiile bune ale jucatorilor si rezultatele de exceptie ale echipei i-a determinat pe cei din conducere sa-si propuna clasarea pe un loc care sa permita promovarea înca din acest sezon. Ieri, Consiliul director al FC Delta s-a reunit pentru a pune în discutie o serie de probleme cu care s-a confruntat echipa în ultima saptamâna. Daca succesul de necontestat din etapa trecuta cu Gloria Buzau a nascut speculatii, iar tulcenii erau acuzati ca fac jocul Ceahlaului Piatra Neamt, înaintea meciului cu Petrolul, presa centrala a mai creat o serie de scenarii care mai de care mai fanteziste. Presedintele Petre Marinescu s-a aratat indignat de un articol publicat în „Gazeta Sporturilor” în care succesul Deltei de etapa trecuta era catalogat drept meci strategic. Seful Deltei a afirmat ca va cere sa i se dea dreptul la replica sau va actiona în instanta ziarul respectiv. De asemenea, Marinescu a promis ca va pune la dispozitie înregistrarea meciului celor de la „Gazeta Sporturilor”pentru a elimina orice suspiciuni. Reprezentantii FC Delta au depus cerere pentru obtinerea licentei pentru Liga I si spera ca în pofida afirmatiilor facute de unii reprezentanti ai Federatiei Române de Fotbal, alb-albastrii sa primeasca ok-ul mult asteptat. Pâna la decizia federatiei, FC Delta mai are de disputat meciuri vitale, cel mai important fiind chiar cel de la sfârsitul acestei saptamâni din deplasare de la Moreni cu Petrolul Ploiesti. Tulcenii spera sa obtina un rezultat bun în fata Petrolului chiar daca partida va fi arbitrata de controversatul Alexandru Tudor, iar primele obtinute în cazul unei victorii ajung la 2.000 RON de jucator plus înca 7.000 RON oferite de principalul sponsor al echipei, firma Coral. În ceea ce priveste contractele jucatorilor, s-a precizat ca la finalul acestui campionat expira întelegerea a doi dintre fotbalistii Deltei, Cosmin Mocanu si Enache Câju. Dintre acestia, se pare ca doar contractul lui Mocanu va fi prelungit, Câju având oferte interesante din partea unor echipe din primul esalon si nu se exclude posibilitatea ca acesta sa paraseasca grupare alb-albastra la finele campionatului. În finalul conferintei, Petre Marinescu a confirmat înca o data obiectivul Deltei de a se clasa între primele doua si a facut un apel catre agentii economici din judet sa se alature Coralului în sprijinirea financiara a echipei. Marinescu spera ca numele creat de FC Delta în ultimele sezoane sa-i atraga lânga echipa pe oamenii cu bani si si-a exprimat speranta ca anul acesta la întâlnirea cu agentii economici, prezenta acestora sa fie mai mare decât anul trecut. „În sezonul trecut la întâlnirea cu agentii economici au fost prezenti mai multi ziaristi decât oameni de afaceri si speram ca performantele obtinute în acest campionat sa-i faca pe acestia sa schimbe atitudinea fata de echipa de fotbal. Sunt si alte echipe în Liga I care nu au foarte multi bani si nu vad de ce nu am putea sa jucam si noi în primul esalon”, a declarat Petre Marinescu, presedintele FC Delta.

Uniunea Europeana a venit cu un pachet de masuri privind protejarea faunei afectate de actiunea nefasta a omului. Una dintre directivele europenilor se refera la cursurile de apa pe care s-a intervenit de-a lungul timpului prin crearea de constructii hidrotehnice cu rol de protectie. Cu toate ca Uniunea nu impune dezafectarea acestor constructii înfiintate pe cursurile de apa cere totusi sa se analizeze daca din punct de vedere economic si ecologic sunt rentabile aceste amenajari. Multe dintre aceste lucrari au rol de protectie împotriva inundatiilor, deci un scop bine definit, însa servesc si la producerea de energie electrica. Prin noua strategie se vrea aducerea la starea ecologica initiala a cursurilor de apa, adica dezafectarea obiectivelor construite, a interventiilor omului considerate nefaste. Conceptul UE este ca, intervenind pe cursul de apa, se produc si unele efecte negative, eroziuni, modificarea faunei acvatice, influente asupra migrarii unor specii în anumite perioade.

Directorul SGA Tulcea, Constantin Lefter, ne-a declarat ca recomandarea Uniunii Europene nu a ajuns si la Tulcea în ceea ce priveste cursurile de apa. Doar pe râurile mari se pun astfel de probleme si analize privind oportunitatea aducerii apelor la cursul firesc, cel de dinainte de interventia omului. „În judetul Tulcea, cu exceptia programului de renaturare a Deltei Dunarii initiat de ARBDD, alte studii privind aducerea la forma initiala a unor cursuri de apa nu exista. Aici este vorba despre altceva si anume marirea gradului de siguranta prin renaturarea unor incinte din Lunca Dunarii", ne-a declarat Constantin Lefter, directorul SGA Tulcea. Pentru a mari potentialul turistic al deltei, prin aducerea la forma initiala, ARBDD are planuri peste planuri privind renaturarea unor incinte si amenajari piscicole si agricole. Renaturarea presupune reducerea sau desafectarea activitatilor economice, cum ar fi exploatatiile agricole înfiintate de concesionari si nu numai. Daca Uniunea Europeana doreste sa avem un mediu natural, conservat în forma initiala, atunci delta va reveni cea a fost o data înainte de a se baga bani buni în amenajari si îndiguiri.

Pentru anul 2007, Consiliul Stiintific a aprobat un plan de reconstructie ecologica a mai multor zone de pe teritoriul ARBDD, totul sub egida „îmbunatatirea conditiilor de viata din ecosisteme naturale". Evident, este vorba despre speciile care întregesc fauna si flora din Delta Dunarii. S-au realizat deja proiecte pentru amenajarile Ceamurlia, Chilia, Murighiol, Dunavat, Sulina, Murighiol, Carasuhat, Dunavat-Dranov. Mai sunt proiectate reconstructii pe amenajarile Pardina, Sireasa, Stipoc, Obretin care probabil vor începe anul viitor. Singura lucrare de anvergura care a început în anul 2007 este reconstructia ecologica a ostroavelor rezultate prin rectificarea bratului Sfântu Gheorghe. „Reconstructia ecologica a început în zonele unde nu sunt activitati economice sau terenuri proprietate. Anul acesta se fac proiecte pentru o serie de amenajari, iar anul viitor se vor renatura o buna parte dintre amenajari. Pentru Siresa si Pardina, de exemplu, anul acesta se fac doar proiecte", sustine guvernatorul Cononov. Pentru ca balta sa capete forma initiala se vor inunda controlat o parte dintre incinte. Mai pe româneste spargem digul controlat si infuzam câteva miliarde bune în asta. Pentru elaborarea proiectelor propuse de ARBDD, Consiliul Stiintific a aprobat la sfârsitul anului 2006 o valoare totala de 1.009.800 RON. Si asta numai pentru proiectele care prevad inundarea controlata a incintelor si redarea formei naturale. În doi-trei ani natura îsi reia drepturile în mod firesc si ne batem cu pumnul în piept ca am cheltuit sute de miliarde ca sa creasca floricica albastra de balta în locul grâului, porumbului si pepenilor.

Accentele puse de U.E pe protectia mediului si reconstructia ecologica sunt percepute în mod diferit. Cei mai revoltati sunt agricultorii din Delta Dunarii care se vad deja punând sapele în cui. „Ce înseamna domnule sa bagam sute de miliarde de lei în inundarea unor zone desecate. Pai nu s-au bagat niste bani pentru desecare si amenajare? O luam de la capat pentru ca asa vor europenii? De ce nu se dau acesti bani pentru ca oamenii din satele vai de capul lor din balta sa traiasca omeneste. E mai pretioasa floarea si pasarea decât viata omului? Daca se inunda, categoric omului nu-i ramân alternative de trai. Tocmai din acest considerent s-a asanat si s-au creat aceste incinte", se întreaba un concesionar din Delta. Multi dintre proprietarii de terenuri dar si cei care detin în concesiune amenajarile sunt destul de rezervati cu privire la procesul de renaturare initiat de ARBDD. Îngrijorati pentru soarta populatiei locale care pe anumite zone nu va mai putea practica ancestrala ocupatie si anume agricultura, o parte dintre acestia au atras atentia ca vor sesiza Guvernul si Ministerul Mediului cu privire la aspecte ce tin de impactul social. Pentru ca marea problema sunt de fapt banii, atât propietarii de teren cât si concesionarii se întreaba daca cineva le va baga vreun ban în punga daca le vor fi inundate culturile. Parerile sunt împartite, iar legat de oponenta populatiei cu privire la renaturare. „De exemplu renaturarea amenajarilor de la Murighiol a fost bine privita si de Consiliul Judetean si de concesionari. Creste potentialul turistic al zonei", declara Cononov. În opinia acestuia, daca reconstructia ecologica omoara unele activitati economice, în contrapartida renaste turismul deltaic într-un mediu natural virgin. Nu de putine ori si CJT, proprietarul amenajarilor, a strâmbat din nas având în vedere faptul ca va trebui sa renunte la niste contracte aducatoare de venituri la buget si sustinatoare ale unor relatii si parteneriate economice. Inclusiv autoritatile judetului spun da pentru renaturare, dar mai pardon, vrem si noi despagubiri! „Nu stiu exact cât teren agricol proprietate si cât teren din concesiuni vor fi afectate de inundarea controlata a incintelor. Vom vedea dupa finalizarea proiectelor", declara guvernatorul. Pentru toate proiectele initiate de ARBDD privind renaturarea este nevoie de avizul Apelor Române si invers. Directiva UE privind eliminarea „actiunii nefaste a omului" în Delta Dunarii, pentru care se vor baga bani seriosi, este privita diferit. Facând proiectii în viitor, multi vad localnicul împletind papura si afumând peste. Alte activitati pe întinderea de apa nu se prea întrevad. Guvernatorul Cononov sustine ca indiferent de pareri si optiuni, recosntructia Deltei Dunarii va fi finalizata în urmatorii ani. Câti bani se vor baga în extinderea luciului de apa si protectia florei si faunei nu ne-a putut spune. Nu s-au tinut înca licitatiile, iar firmele ofertante ar fi puse în garda. E mare caciula din câte se pare!

Referendumul s-a încheiat, iar partidele încep sa transpire si sa gândeasca si la posibilele aliante. Se creioneaza pe biletele strategii, se cauta parteneri, taberele politice încep sa se regrupeze si sa îsi masoare puterile. Vasile Blaga si Emil Boc tatoneaza principalul partid de opozitie, Partidul Social Democrat, în vederea formarii unui guvern de uniune nationala din care sa faca parte reprezentanti din toate partidele. In premiera, liderul PD a afirmat public ca partidul sau ar putea elimina mai devreme sau mai târziu din programul politic acea teza care prevede o incompatibilitate cu PSD si care exclude orice fel de colaborare între cele doua formatiuni pâna în 2008. Liberalii, care acum beneficiaza pentru Guvernul lui Calin Popescu Tariceanu, de sprijinul în Parlament al PSD, fie el chiar si relativ, se tem de o posibila colaborare între democrati si social-democrati. Temerile liberalilor sunt cu atât mai justificate, cu cât Mircea Geoana a declarat ca PSD are retineri în a mai sustine „firavul” Cabinet Tariceanu. Senatorul PNL de Tulcea Daniel Ilusca are un comentariu: „Nu sunt Nostradamus. Orice este posibil în tara asta. Eu cred ca sunt numai baloane de sapun. Discutii, pure speculatii. Eu cred ca cineva mai trebuie sa si guverneze! Sa lasam aliantele…Daca se gaseste un mecanism nu conteaza ce colorit politic îmbraca, important, cred eu, este sa raspunda profesionist oamenilor care au nevoie de lucruri constructive”.

La Tulcea criza locurilor de parcare a atins cote alarmante. Municipiul este din ce în ce mai sufocat din cauza numarului mare de autoturisme. Una dintre principalele probleme care dau batai de cap reprezentantilor administratiei locale o constituie lipsa locurilor de parcare. Centrul orasului s-a transformat, odata cu sezonul estival, într-un furnicar de masini. Autoturismele circula de multe ori bara la bara, iar cautarea unui loc de parcare devine o încercare rivala cu expresia a cauta acul în carul cu fân. De altfel, tot din acest motiv, multi dintre conducatorii auto cu treburi urgente de rezolvat stationeaza cu masinile neregulamentar, pe trecerea de pietoni sau paralel cu alte masini parcate legal. Acestia însa risca, daca sunt depistati de politistii rutieri, amenzi usturatoare. Absenta spatiilor de parcare a devenit tot mai stringenta în ultimii ani, la Tulcea, unde numarul de autoturisme a crescut continuu. Aceeasi criza a locurilor de parcare a transformat pe jumatate si faleza municipala, altadata loc de promenada al localnicilor, în loc de campare pentru masinile turistilor si nu numai… În tot acest timp municipalitatea care, lucru cert, trebuie sa gaseasca solutii urgent în aceasta directie, ridica neputincioasa din umeri… Ba mai mult, recunoaste ca în lipsa spatiilor de parcare auto din oras…: ,,Nu avem ce sa le oferim turistilor care ne viziteaza. Este o solutie provizorie pe care o acceptam temporar pâna când se va încheia PUD-ul cu parcari”, ne-a declarat George Blejan, viceprimarul municipiului Tulcea.

Evaluarea furnizorilor de servicii medicale în vederea acreditarii este un proces laborios, în plina desfasurare. Cel mai dificil de evaluat sunt unitatile sanitare cu paturi, întrucât, datorita complexitatii asistentei medicale si a numarului de indicatori ce trebuie urmariti, activitatea necesita un volum mare de munca si resurse umane pe masura. La Tulcea, echipele mixte de evaluare au început puricarea spitalelor pe considerentul ca este bine sa ne luam de-o grija. Din informatiile noastre se pare ca evaluarea nu va fi prea curând finalizata, cu atât mai mult cu cât Casa de Asigurari nu are suficienti angajati care sa fie cooptati în echipele de evaluare a serviciilor medicale. În contextul mult mediatizatei lipse de fonduri pentru sanatate si din sanatate, se pare ca unii indicatori ce stau la baza evaluarilor sunt, cel putin în momentul de fata greu de atins. Din punct de vedere moral o unitate spitaliceasca cum este SJUT nu poate fi închisa. Alternativa asistentei medicale private nu este conturata în Tulcea si chiar de-ar fi asa multi tulceni nu-si permit sa apeleze la astfel de servicii medicale. Reprezentantii Casei de Asigurari, pe de-o parte sunt de parere ca se va merge cu acreditari provizorii pâna la Calendele grecesti. Asta în conditiile în care nu se stie pe unde s-au ascuns miliardele de Euro alocate bugetului sanatatii. Bani pentru achizitii si remodelari nu sunt, asa ca se cârpeste, se da cu bidineaua se spoieste, se reconstruieste.... într-un minim minimorum de investitii.

Managerul SJUT, dr. Ion Popescu are si domnia sa o opinie vis-a-vis de aceste evaluari având în vedere faptul ca trebuie sa plieze mersul institutiei sanitare în functie de indicatori si recomandari. „Noi prezentam datele echipelor de evaluare si aceasta este realitatea cu care se confrunta Spitalul Judetean. Important este sa facem ceva. Macar sa fac doua lucruri bune din cele 200 pe care mi le-am propus si ar fi bine ca fiecare dintre cei care stau pe scaunul de director al spitalului sa faca câte un lucru sau doua. Facem cum putem si cu ce avem", a declarat dr. Popescu. Odata depasita emulatia începutului de drum, managerul spitalului a revenit la realitate si cu toate ca a avut un pachet serios de bune intentii pe care le mentine si în continuare, dr. Popescu realizeaza ca se pune problema acelui „cu ce avem". Realist, chiar dezarmant de realist, managerul Spitalului Judetean ne-a declarat ca nici configuratia cladirii si nici banii disponibili nu permit alinierea unitatii sanitare la standarde europene. Luând în calcul aparatura de care beneficiaza în acest moment Spitalul Judetean, 80% este depasita ca durata de functionare. Conform precizarilor dr. Popescu, durata de functionare a unui aparat este de opt ani. Un exemplu edificator este faptul ca în acest moment sectia chirurgie beneficiaza de un singur aparat pe care se „bat" zece chirurgi. Au fost doua aparate istorice din 1958 - 1960 care au fost eliminate. Ca atare, sectia chirurgie a ramas cu doua aparate, iar ginecologia cu alte doua. În momentul de fata se mai împrumuta câte un aparat de la sectia vecina atunci când interventiile chirurgicale sunt multe si urgente. „Sa plimbi un aparat de la o sectie la alta nu este recomandat, dar nu avem ce face. Speram sa-l reparam cât mai curând pe cel din chirurgie. Mai mult decât atât, de exemplu, la sectia oftalmologie avem nevoie de un aparat numit biometru care în momentul de fata nu exista în Spitalul Judetean, dar fara de care sectia, din punct de vedere legal, nu ar putea functiona. Noi nu-l avem si ca atare trebuie sa ne adaptam legii ca sa nu ne fie închisa sectia", a declarat dr. Popescu.

Seful Spitalului Judetean ne-a spus ca exista un plan de investitii în achizitionarea de aparatura pentru chirurgie, fizioterapie si anestezie. „Toate ar costa în jur de 100.000 Euro. Ma bazez în special în achizitia acestora pe fondurile proprii si eventualitatea încheierii unor contracte de leasing cu plata în 48 de luni", sustine seful Spitalului Tulcea. Nefiind proprietarii cladirii, membrii conducerii SJUT nu pot încheia contracte care sa fie garantate cu bunuri imobiliare întrucât cladirea apartine Consiliului Judetean care nu ar fi de acord cu aceasta varianta cu toate ca terenul si cladirea în sine sunt valoroase. Ca atare, în ciuda faptului ca criteriile de acreditare a spitalului prevad anumite reguli stricte privind desfasurarea actului medical, conditiile hoteliere, circuitele etc. SJUT încearca sa se rezume doar la bugetul strict de care dispune. Ca medicina se vinde într-un SRL cu marca de institutie e cert. Suntem într-o lume capitalista. Si serviciile medicale sunt vândute în salturi în functie de campania agricola, în functie de conditiile meteo, de sarbatorile religioase si cele legale. Pacientii sunt barometrul starii de sanatate a … spitalului. Banii sunt asa cum sunt, deficitul de cadre e de 150, aparatura medicala e istoria nescrisa a judetului Tulcea, iar medicii oftalmologi opereaza de cataracta dupa masuratori din ochi. Câteodata, pe românul de rând îl apuca râsul-plânsul când vede sau citeste normele dupa care ar trebui sa fie acreditate spitalele. La noi, si nu doar la Tulcea, ne rugam sa nu se risipeasca peretii si sa gasim bani pentru medicamente si echipamente sanitare. Dr. Popescu se bucura ca cel putin are meritul de a fi schimbat fata sectiei de urgente si de a fi început lucrarile de reabilitare. Si se bucura managerul Popescu ca macar a reusit sa dea cu-n var pe pereti. În acelasi timp, e sceptic în ceea ce priveste acreditarea. La nivel national nu a fost formata comisia de acreditare a spitalelor, însa dr. Popescu este de parere ca dupa mai multe termene acordate pentru a fi puse la punct unele deficiente, se vor pune lacate pe spitale si sectii.

Nimeni nu se înghesuie sa dea buzna în biroul ramas gol dupa ce liderul liberal de Tulcea, Octavian Popa a fost uns sef al Garzii Nationale de Mediu. Politica locala se pare ca are alte prioritati si este înca evidenta o retinere la a îngrosa cu markerul în agenda zilei aceasta chestiune. PD, PSD, PNL si PRM au notat subiectul în carnetel însa se pare ca în afara unor contre în media fara suflu în rândul reprezentantilor Partidului Democrat si Partidului National Liberal miza reprezentata acum de functia de viceprimar ramasa vacanta dupa plecarea liberalului Popa este una cam lipsita de sare si piper pentru esichierul politic local. Liderul PNL Octavian Popa sustine ca postul de viceprimar se cuvine de drept liberalilor si invoca în sprijinul convingerii sale un protocol local cu PD, mai mult mort decât viu. La fel de îndreptatit la mostenirea edilitara se crede si PD. Liderul Organizatiei Judetene a Partidului Democrat, Victor Tarhon: ,,Ni-l vom aroga. Îl vom negocia. Vom analiza formula cea mai avantajoasa pentru PD”. Primarul PD de Tulcea, Constantin Hogea, lider al organizatiei municipale PD, nu îsi bate capul si nici nu duce dorul: ,,Nu e o prioritate pentru nimeni! Pentru mine a fost mai important referendumul si evolutia FC Delta… Nu moare nimeni ca a plecat Popa din primarie, sa fim seriosi… În plus, legea nu prevede un termen limita pentru ocuparea acestui post. Oricum s-a lucrat mai mult în varianta Hogea-Blejan… Nu-i duc dorul lui Popica. A plecat, sa fie sanatos!” Hogea e de parere ca, moral, postul de viceprimar la municipiu este al PD daca s-ar lua ca etalon configuratia democrata în CL si calculele în jurul cifrei de 9 consilieri. Reprezentantul PRM în Consiliul Local, Ionut Tudorache, ne-a declarat urmatoarele: „Va pot spune ca PRM va lua în discutie acest aspect în interiorul partidului si ramâne de vazut daca vom propune un candidat propriu sau daca vom sustine unul anume. Deocamdata nu ne-a chemat nimeni la consultari sau negocieri”. PSD gândeste strategic: ,,Saptamâna aceasta vom analiza aceasta chestiune în BPJ. Functie de ce se va hotarî în cadrul discutiilor interne urmeaza sa anuntam si un nume. Deocamdata formulam strategia”, ne-a declarat presedintele PSD Trifon Belacurencu. Este înca prematura creionarea unei liste cu posibili candidati la fotoliul de viceprimar la municipiu. Bârfa de pe la colturile politicului local avanseaza însa o serie de variante: PD - Anton Valer (daca ne gândim la baia de multime facuta recent în arena FC Delta alaturi de primarul Constantin Hogea), Cezar Jipa - si el o varianta; la PSD se aude ca ar fi posibila candidatura Ana Maria Vatafu, iar în PNL George Turlica, cât despre PRM nu e exclus temperamentalul Stefan Gavrila sau presedintele OTRM, Ionut Tudorache. Pe 31 mai este programata sedinta ordinara a Consiliului Municipal Tulcea atunci când acest subiect va fi pus pe ordinea de zi. Legislativul Municipal este format din noua alesi P.D., sase P.S.D., trei P.N.L., doi P.R.M. si un independent. Indiferent de jocurile politice, vicele ales de Consiliul Local ar trebui sa fie un om care apartine 100% activitatii administrative pentru ca pe omul de pe strada nu îl intereseaza din ce partid este viceprimarul, daca nu vede efectele muncii lui.

Ultimele saptamâni au fost de vis pentru microbistii tulceni, echipa favorita FC Delta a demonstrat ca la ora actuala este cea mai buna din serie si dupa un parcurs impecabil în ultimele opt etape a ajuns pe prima pozitie în clasament cu prima sansa la promovare. Vorba vine... pentru ca, din diferite motive, reprezentantii clubului nu au depus documentatia pentru a obtine licenta pâna la termenul limita, adica 31 martie a.c.. „Cluburile Jiul Petrosani (Liga 1), Industria Sârmei Câmpia Turzii, Delta Tulcea, FC Caracal si Minerul Lupeni (Liga 2) nu au depus la timp documentele necesare pentru obtinerea licentei în vederea sezonului urmator, astfel acestea nu vor primi licenta de a se înscrie în campionatul viitor", a anuntat Federatia Româna de Fotbal. Din spusele unor apropiati ai clubului, termenul s-ar fi prelungit pâna luna viitoare, asa ca FC Delta mai are o mica sansa, numai ca presedintele Petre Marinescu spunea în urma cu câteva zile ca desi lucrarile de reamenajare ale stadionului municipal se vor încheia în maxim o luna, acesta nu va fi suficient de bun pentru a obtine licenta pentru Liga I. În cazul în care nu va rezolva problema licentei, clubul tulcean va ramâne în Liga a II-a chiar daca se va clasa pe un loc promovabil iar în Liga I ar ramâne echipa care ocupa primul loc retrogradabil, surpriza, chiar Ceahlaul Piatra Neamt echipa care s-a pus bine cu Federatia Româna de Fotbal dupa primarul nemtean Gheorghe Stefan a facut stadion de nationala sub Pietricica! Daca eforturile lui „pinalti" care s-a zbatut pentru acest lucru, s-ar putea sa fie recompensate, Delta risca sa ramâna în Liga a II-a pentru ca dragul nostru primar, Constantin Hogea, nu a avut timp nici macar sa depuna actele pentru licenta. A avut timp însa sa-si mai cumpere o masina, un apartament la Bucuresti si teren intravilan în municipiu... Mai mult, în timpul meciului de sâmbata cu Gloria Buzau, Hogea a mers în mijlocul galeriei, aproape confiscând victoria fotbalistilor nostri, de parca lui i s-ar datora reusita de exceptie de sâmbata. Ar trebui sa se înteleaga o data pentru totdeauna ca nu Constantin Hogea da bani din buzunar pentru FC Delta ci noi, cetatenii platitori de taxe si impozite, si ca singurul merit al primarului este acela ca a propus consiliului local sa se dea DIN BUGETUL LOCAL bani pentru echipa de fotbal. Un merit important îl au sponsorii care sustin echipa. Ne întrebam oare de ce nu au mers adevaratii sponsori ai Deltei sa se afiseze în galerie si sa smulga aplauzele publicului?! De ce nu a mers Cornel Georgescu de la firma Coral, pentru ca da bani din buzunarul propriu sau presedintele Petre Marinescu care si-a dedicat doi ani întregi si a venit cu bani de acasa pentru a face o echipa competitiva la Tulcea si pentru a da satisfactie miilor de tulceni pasionati de acest sport?! Poate pentru ca nu au interes electoral?! Pentru unii fotbalul este o pasiune si îsi aduc contributia de dragul acestui sport si al tulcenilor, în vreme ce pentru cineva fotbal + love = campanie elecorala. Speram ca în cele din urma adevaratii performeri din conducerea clubului si adevaratii sponsori care ajuta echipa sa reuseasca sa puna la punct baza sportiva si sa ne faca tuturor bucuria de a duce FC Delta în prima liga pentru ca doar ei o fac din omenie si pasiune. Iata performanta conducerii Deltei si a fotbalistilor care si-au dat sufletul pe teren pentru a ne aduce bucurii:

O echipa Aquaserv a început sa remedieze defectiunea fara a se dispune întreruperea furnizarii apei catre consumatorii din zona. Lucrul muncitorilor a fost mult îngreunat de faptul ca teava cu pricina trece tocmai pe sub principala artera rutiera a municipiului. S-a trecut la traditionala decopertare asfaltica însa, dupa ce excavatorul a scos pamântul de deasupra conductei, strada a fost pur si simplu inundata de apa cu mâl. Un mic „izvor" se prelingea si pe strada Isaccei... Circulatia mijloacelor de transport a fost usor îngreunata de manevrele celor de la Aquaserv, însa, în ansamblu, situatia nu prea mai impresiona pe cineva. Tulcenii s-au obisnuit cu astfel de peisaje sunt familiarizati cu fel de fel de avarii - la conductele de apa calda, la cele de apa potabila sau canalizare… Ieri de dimineata, pe strada Isaccei în traficul pietonal îti sarea în ochi imaginea cu trecatorii iritati ca trebuie sa-si spoiasca încatamintea în namol si bineînteles o noua groapa rasarita parca în ciuda soferilor. „La cât de vechi sunt conductele, nu e de mirare ca s-a întâmplat asa ceva. Unele depasesc 50 de ani de utilizare”, ne spune cu naduf unul dintre muncitorii echipei de lucru din zona. Pentru remedierea avariei, asfaltul a fost distrus, din nou! Îngrijorator este însa un alt aspect. În ultimele zile, frecventa avariilor din municipiu a crescut alarmant. Infrastructura subterana mâncata de rugina da semne ale unui adevarat Armagedon în reteaua apa canal mostenita de la Ceausescu. Tragi-comic este faptul ca în timp ce angajatii Aquaserv stau cu zilele prin craterele formate de puhoaiele de apa scapate din pântecul putrezit al tevaraiei subterane, al mai mare gospodar peste urbe, Constantin Hogea, are alte procupari…Una dintre ele, mai de actualitate, este pieptanarea propriei imagini pe stadion în bai de multime facute dupa un tipar ca la scoala de partid. Ca doar de ce ne-am stoarce neuronii si ne-am roade coatele sa facem proiecte viabile pentru reabilitarea infrastructurii subterane? Vesnic se invoca lipsa banilor atunci când pe tapet este pusa aceasta problema devenita una deosebita se pare la Tulcea… Europa ne-a spus cum sa luam acesti bani, mai ca a ramas ca U.E. sa ne mângâie si pe crestet si basca sa ne roage frumos sa luam niste bani.. Greu se aude! Greu se face! Primarul PD de Tulcea, Constantin Hogea, este la fel de refractar ca si media pe tara la capitolul acces fonduri europene… În plus, edilul Constantin nu vede o prioritate în a rezolva cumva cu banii Europei o problema reala a orasului de pe cele sapte coline - infrastructura subterana. Se poate întelege cumva ca nu avem habar sa facem proiecte sau sa avem viziune pentru solutionarea adevaratelor probleme ale comunitatii, sau în birourile din Primarie nu se pot concepe solutii decât pentru aranjamente florale centrale, muiat fatade de bloc în nuante pastelate si alte asemenea artificii care nu mai sunt de multa vreme sensibile la public, asa cum, de exemplu, sensibilizeaza un crater pe strada Isaccei sau o avarie la retea care te lasa fara apa la robinet cu zilele… Vorbind de tronsonul Isaccei, unde e reteaua aia de apa canal paralela, nou nouta si prea mult laudata - continuarea unui proiect initiat de fostul primar Mocanu, de altfel...? Ca doar pentru montarea ei s-a ales praful de zona verde din parc Ciuperca… Se tot spune ca e în probe ca pâna la înlocuirea vechii retele cu cea noua nu mai e decât o chestiune de formalitate… Lumea începe sa creada altceva. Vocea urbei spune ca „lucrarea edilitara de anvergura'' din zona Ciuperca-Parcul Personalitatilor ar avea ceva probleme. Planeaza mari banuieli ca Primaria a dat cu bâta în balta cu aceasta mega retea de distributie apa si ca acum încearca sa ascunda precum pisica urmele (de altfel vizibile)… Cu vidanja pe faleza Ziua în amiaza mare, în plin referendum Basescu, angajatii Aquaserv bagau tare cu sapatul pe faleza. Motivul, bine cunoscut: avarie! Iar a pocnit o teava dintr-aia veche de 50 de ani! Pâna sa reduca presiunea si sa preia controlul asupra situatiei, echipa de muncitori a evacuat surplusul de apa (si mâl…) cu vidanja din dotare, împrastiind murdaria pe pavimentul falezei…De parca n-am avea turisti care sa se uite lung la o asemenea grozavie sau concitadini buni la debitat vorbe de duh … Si-au vazut de treaba linistiti omenii Aquaserv ca si când niciunde nu ar fi fost careva care sa-i arate cu degetul ca provoca noroirea falezei în zi de weekend. Bine au si facut, pentru ca, în final, nu-i asa, scopul scuza mijloacele iar rezultatul indiferent de consecinte conteaza: Misiune îndeplinita! Defectiunea în reteaua matusalemica a fost remediata! Ing. Vasile Stoica Aquaserv Tulcea: ,,Am avut o avarie la o conducta de apa potabila. Ce pot sa va spun.. Aceeasi problema de când lumea. Reteaua e veche, tevile plesnesc. Azi faci una mâine apare alta si tot asa…E bine ca am reusit sa remediem defectiunea în zona”.

Desfasurarea referendumului Basescu a coincis cu ziua în care pe stadionul municipal, FC Delta Tulcea a obtinut o victorie categorica în fata Gloriei Buzau în cursa spre Liga I. Emulatia generala a pus stapânire pe stadionul Delta, iar la tribuna oficiala nimeni altul decât primarul Hogea. Nimic anormal pâna aici însa, se pare ca, prezenta edilului sef pe stadionul Delta l-a costat o plângere la BEJ formulata de doua partide politice care i-au imputat lui Hogea faptul ca, profitând de starea de spirit a iubitorilor fotbalului a sustinut si organizat o campanie electorala pro Basescu. Mai mult, liderii PSD si PRM au subliniat faptul ca unii membrii ai galeriei de fotbal au scandat mesaje favorabile presedintelui Traian Basescu, ceea ce contravine Legii 3 care se raporteaza la Legea 373 privind alegerea Camerei Deputatilor si Senatului. Reactiile liderilor politici nu au precedat sa apara. Presedintele PSD Tulcea, Trifon Belacurencu a declarat: „,PD demonstreaza înca o data ca sloganul cu care au furat puterea în 2004 a fost o diversiune. Atitudinea si implicarea primarului PD de Tulcea Constantin Hogea în actiuni de campanie electorala înainte si în timpul meciului de fotbal dintre Delta Tulcea si Gloria Buzau gazduit de stadionul municipal în favoarea presedintelui suspendat Traian Basescu (n.r. - declaratia a fost facuta publica în ziua referendumului) vine sa confirme înca o data modul ilegal, agresiv si disperat în care PD prin reprezentantii din teritoriu întelege sa se comporte în astfel de momente. Condamnam atitudinea lui Hogea si îl somam sa nu mai încalce legea asemenea mentorului sau Traian Basescu. În conditiile legii ne rezervam dreptul de a sesiza pe cei abilitati în legatura cu acest aspect grav.” Nici PRM nu se lasa mai prejos. La rândul lor, au sesizat BEJ în legatura cu aceasta situatie care îl vizeaza pe edilul sef al municipiului. Presedintele OTRM Tulcea, Ionut Tudorache ne-a declarat: ,,Nu trebuia sa se preteze la un asemenea gest. Mai ales atâta vreme cât PD spune ca vrea corectitudine… Eu cred ca aceasta baie de multime a lui Hogea a avut tinta precisa si dovada ca a reusit sa instige un grup de suporteri acolo la sloganuri electorale pro Basescu…”. Si presedintele PNL de Tulcea, Octavian Popa a avut o reactie fata de cele sesizate de PRM si PSD: ,,Este posibil sa fi fost o punere în scena. Un asemenea scenariu poate sa te duca cu gândul la un aranjament… În astfel de grupuri sunt întotdeauna baieti care dau tonul… Ma abtin însa sa intru în detalii.. Pâna la urma, hotul neprins e negustor cinstit!”. Cms. sef Ioan Antoche, seful Politiei Municipiului Tulcea ne-a declarat ieri ca cele doua sesizari venite pe adresa BEJ fac obiectul cercetarilor. „Nu va pot divulga acum continutul celor doua reclamatii însa noi ne vom extinde cercetarile atât la nivelul membrilor galeriei pe care îi vom audia, cât si al martorilor care au sesizat la acest incident. Daca va fi cazul îl vom audia si pe primarul Constantin Hogea. Daca se va demonstra ca este vinovat va fi sanctionat contraventional cu suma de 10 milioane de lei”. Potrivit legii, continuarea propagandei electorale dupa încheierea campaniei precum si sfatuirea în ziua votarii a alegatorilor la sediul sectiilor de votare (sau în perimetrul a 500 m a sectiilor de votare sa voteze sau nu) constituie contraventie. Urmeaza ca Politia municipiului sa stabileasca daca frenezia de pe stadionul Delta se înscrie în litera legii si daca cineva îsi va usura buzunarul sau buzunarele cu suma de 10 milioane lei vechi.

Incredibil dar adevarat! Ceea ce parea imposibil s-a produs sâmbata pe stadionul Delta din Municipiu. În cadrul etapei cu numarul XXXI a Ligii a II-a, formatia pregatita de Constantin Gache a scris istorie în meciul cu echipa care înaintea acestei runde era pe primul loc si se gândea deja la promovarea în Liga I. FC Delta Tulcea a jucat în aceasta etapa cu Gloria Buzau, echipa antrenata de Ion Viorel iar sansele baietilor nostri pareau a fi mici mai ales ca buzoienii veneau cu un singur scop la Tulcea, obtinerea celor trei puncte puse în joc. Gache a trimis în teren pentru meciul cu Gloria urmatorul 11: Iulian Olteanu în poarta, Daniel Grigorov, Liviu Stefan, Marius Lucan, Visan Cretu, Enache Caju, Nicu Cretu (înlocuit cu Pantelie), Horovei (schimbat de Ionut Filip), Coconasu (înlocuit cu Postelnicu), Emil Nanu si Stefan Ciobanu. De partea cealalta, tehnicianul buzoian Ion Viorel a trimis în teren urmatorii jucatori: Barbu în poarta, Popa, Petre, Gheorghita (Bunica), Vlaicu (Ion Viorel), Ciortea, Ionita, Doicaru, Ionescu (Popliace), Stan si Salih. Tulcenii nu s-au lasat intimidati de afirmatiile oaspetilor dinaintea partidei, buzoienii fiind foarte siguri pe fortele proprii venind la Tulcea cu gândul sa „distruga" echipa alb albastra. Elanul le-a fost taiat rapid de Nicu Cretu care a reusit sa deschida scorul în minutul patru aruncând în aer cei aproximativ 6000 de suporteri veniti sa fie martori la unul dintre cele mai importante meciuri din istoria fotbalului tulcean. Baietii lui Ion Viorel nu si-au revenit din socul creeat de golul înscris devreme de Cretu si au mai cedat o data în minutul 12, Caju profitând si el de nesiguranta fundasilor echipei oaspete si ridicând avantajul Deltei la doua goluri. În minutul 27 Marius Martis, centralul partidei dintre Delta si Gloria, le pune plumb în ghete buzoienilor dupa ce a acordat o lovitura de la 11 metri iar atacantul Ciobanu a dus scorul la un încredibil 3 - 0 pentru FC Delta. Dupa ce l-a trimis în lupta pe Bunica, Ion Viorel a decis sa intre si el în teren la acest scor în speranta ca îsi va trezi elevii din socul creat de evolutia superba a tulcenilor. Acest lucru parea sa se realizeze pantru ca în primul minut de prelungire Bunica a înscris golul care parea sa relanseze partida. La pauza scorul era 3 - 1 pentru Delta iar în partea a doua a jocului oaspetii au intrat mult mai decisi pe teren. Dupa câteva ocazii ratate de Ciobanu si compania alb albastrii au parut sa cada fizic si psihic dar superba galerie extinsa pe întreaga suprafata a tribunelor a avut un rol foarte important în revenirea baietilor lui Gache. În minutul 61 Ciobanu nu mai rateaza si scorul devine 4 - 1 iar Delta Tulcea trecea pe prima pozitie în clasamentul Seriei I. Golul lui Fane Ciobanu a dezlantuit atât tribunele cât si jucatorii nostri iar în minutul 70 scorul lua proportii neasteptate, dupa ce Horovei reuseste sa îsi treaca numele pe lista marcatorilor dupa un gol superb, FC Delta - Gloria Buzau 5 - 1. Cu un om în plus pe teren dupa eliminarea lui Doicaru, trimis în tribune dupa doua cartonase galbene, gazdele nu au luat piciorul dupa acceleratie nici la 5 - 1. Parca împinsi de la spate de tribune baietii nostri au reusit sa duca în extaz fanii si au punctat din nou prin Cristian Pantelie în minutul 85 dupa o cursa excelenta a noului intrat. Tot Pantelie a facut si faza ultimului gol al meciului, cel de 7 - 1, si i-a trimis o pasa perfecta colegului sau din atac, Emil Nanu, care nu a ezitat nicio clipa sa îl invinga pentru a saptea oara în acest meci pe goalkeeperul buzoian, Barbu. Acesta a fost momentul în care Petre Marinescu, presedintele Deltei, care ieri a împlinit frumoasa vârsta de 56 de ani (La multi ani, domnule presedinte!) a sarit în sus si a exclamat „FC Delta va scrie istorie". Echipa noastra a reusit în urma acestui categoric succes performanta de a marca 16 goluri în trei meciuri, o performanta greu de egalat la acest nivel, si a profitat de semiesecul Petrolului la Calarasi, urcant pe prima treapta a clasamentului Seriei I a Ligii a II-a. Marinescu si compania si-au facut pe deplin datoria, Delta este pe primul loc si joaca un fotbal peste nivelul esalonului secund. Problema în momentul de fata este licenta pentru Liga I. Delta are echipa de prima liga dar stadionul nu îndeplineste conditiile impuse de LPF pentru a obtine drept de joc pe prima scena a fotbalului românesc. Daca echipa noastra va promova iar problema stadionului nu va fi solutionata, Delta va ramâne în Liga a II-a si cel mai probabil în locul sau, în prima divizie, va ramâne Ceahlaul Piatra Neamt, formatie care în momentul de fata este retrogradata de pe locul 15 din Liga I. O solutie pentru deltaici în cazul în care ar promova si nu ar rezolva problema licentei, este sa joace pe un alt stadion, de exemplu cel al Farului sau al Otelului Galati, dar acest lucru ar însemna o cheltuiala suplimentara si înca nu se stie ce se va întâmpla. Pâna atunci însa, urmeaza un meci vital în deplasare la Moreni cu Petrolul Ploiesti, echipa de pe locul secund iar întreaga atentie a conducerii clubului FC Delta este îndreptata catre acea partida.

Referendumul de sâmbata s-a desfasurat într-o liniste absoluta. Cel putin asta sustine prefectul de Tulcea, Lefter Chirica care ne-a declarat ca „tulcenii si-au exercitat pasnic dreptul de vot si, de-ar fi sa comentez datele pe care le-am centralizat la Prefectura, ar fi fost de preferat sa iasa mai multi". Ieri, la ora 10.00, Biroul Electoral Judetean si Directia de Statistica nu centralizasera datele cu privire la prezenta la vot si optiunile electoratului tulcean. De data aceasta se pare ca membrii BEJ au fost mai relaxati si-au aplicat dictonul „sa lasam pe mâine ce-am fi putut începe astazi." Motivul imposibilitatii de a furniza date partiale, invocat atât de directorul adjunct al Directiei de Statistica, cât si de membrii BEJ consta în faptul ca nu venisera toate sectiile de votare. Ieri, la ora 12.00 întârziate erau sectiile de la Chilia Veche, Ceatalchioi, Periprava, Jijila si C.A. Rosetti. Cu toate ca majoritatea sectiilor predasera situatia la BEJ, centralizarea datelor s-a lasat asteptata. Singura situatie centralizata privind prezenta la urne a tulcenilor era consemnata la Cabinetul prefectului însa datele nu au caracter oficial. Potrivit centralizatorului Prefecturii la ora 20.00, sâmbata, 19 mai, se prezentasera la urne 213623 de tulceni, din totalul de 208.876 aflati pe listele electorale permanente, ceea ce înseamna un procent de 41 la suta. „Noi am asigurat permanenta la cabinet pentru orice problema semnalata în teritoriu. Comparativ cu alte tururi de scrutin, prefectura Tulcea nu a consemnat evenimente sau situatii deosebite. Populatia a fost linistita. Potrivit pulsului prezentei la vot, luat de noi prin telefon de la toate sectiile de votare, o prezenta mai mare a tulcenilor la sectii s-a înregistrat dupa orele 16.00", ne-a spus prefectul Lefter Chirica. Potrivit datelor partiale comunicate de BEC ieri, la ora 12.00, dupa centralizarea datelor de la 16.544 de sectii dintr-un total de 17.480 prezenta la vot la nivel national a fost de 43,98%. Un numar de 1.924.692 de români, adica un procent de 24,90% din totalul voturilor au raspuns DA. La raspunsul NU au fost 5.746.730 voturi valabile exprimate, adica 74,33%. La Tulcea, la ora 12.00, a trebuit sa ne multumim cu rezultatele partiale privind prezenta la vot, comunicate la BEC în ziua referendumului la ora 14.00, când votasera 19,45 la suta dintre tulcenii cu drept de vot. Nici la ora 13.00 situatia nu era cât de cât clarificata. Un membru al BEJ ne-a spus ca mai sunt mici probleme la unele sectii de votare, cum ar fi un proces verbal nesemnat, si, în consecinta, rezultatele nu s-au centralizat partial. La aceeasi ora, Directia de Statistica nu comunicase Prefecturii rezultate partiale, si oricum ni s-a comunicat ca singura institutie care ne poate oferi date este BEJ. Uite asa ne învârtim în cerc si nu ajungem sa-l închidem!

Suspendarea presedintelui Traian Basescu în acord cu Constitutia de catre Parlament s-a dovedit a fi un simplu exercitiu democratic anulat fara drept de apel de majoritatea celor care au folosit stampila de vot sâmbata, 19 mai. Formatiunile politice locale se aliaza cu vointa poporului care l-a desemnat câstigator detasat în referendum pe presedintele Traian Basescu.

Presedintele PNL de Tulcea, Octavian Popa, ne-a declarat dupa referendum ca liberalii accepta rezultatul asa cum este si se supun votului majoritar exprimat de populatie care acordat înca o data încrederea lui Traian Basescu. „Ma asteptam la acest rezultat. Am dat chiar si un prognostic apropiat înaintea referendumului în care îl creditam pe Basescu cu 60-70% din voturile exprimate în favoarea sa. A fost o dovada clara ca populatia îl vrea în continuare presedintele pe Traian Basescu. Ramâne ca acesta sa concretizeze ceea ce a promis poporului pentru ca, dati-mi voie sa spun, am mari motive sa fiu suspicios ca asa va fi”, n-e declarat Octavian Popa. Liderul liberalilor tulceni este de parere ca scena politica de Bucuresti ar trebui sa se linisteasca dupa acest referendum, iar institutiile trebuie sa-si faca datoria si sa functioneze în concordanta cu regulile europene.

Presedintele PSD de Tulcea, Trifon Belacurencu, accepta la rândul sau optiunea majoritara a populatiei pentru continuitate cu Basescu presedinte. Presedintele Belacurencu regreta însa prezenta slaba la vot a populatiei si e de parere ca daca lumea ar iesit la vot scorul între „DA” si „NU” ar fi fost mai strâns. „Acum Traian Basescu trebuie juridic sa-si ia atributiunile si sa îsi faca datoria de presedinte”, a conchis Belacurencu.

Victor Tarhon, presedinte PD de Tulcea, se declara dezamagit de slabul interes aratat de populatie pentru referendumul Basescu. Democratii nu se asteptau la o prezenta atât de redusa si suspecteaza „coalitia 322” ca „a gândit strategic” organizarea referendumului într-o zi de sâmbata. „Eu cred ca au vrut sa zadarniceasca prezenta la vot. Sa nu uitam ca sâmbata reprezentantii anumitor confesiuni religioase nu îsi pot exprima optiunea de vot. Nu poate fi trecuta cu vederea nici obstructionarea votului în strainatate... Cred ca vorbim de cea mai slaba prezenta la vot din istoria experientei românesti în astfel de momente de dupa ‘89”, ne-a declarat presedintele Victor Tarhon. În plus, liderul PD acuza risipa financiara pentru un referendum cu un deznodamânt previzibil: „Pur si simplu, a fost o victorie într-o lupta cu un sistem care vreau sa cred ca îsi traieste ultimele clipe. Sper sa intram pe o traiectorie corecta si poate sa se înteleaga în al 14-lea ceas ca avem nevoie de liniste mai mult ca oricând”.

În plina perioada de prohibitie, la Tulcea, organele de constatare nu mai prididesc sa ne informeze despre câti pesti s-au mai prins în plasele braconierilor, câti braconieri au iesit pe balta, câte monofilamente au mai fost „recoltate” si asa mai departe. Fenomenul a ajuns un subiect de rutina pentru ca, dupa cum apreciaza unii, braconieri au fost, sunt si vor mai fi. Definitia unui astfel de individ este si ea simpla: un cetatean al patriei noastre care pescuieste fara autorizatie, braconier se numeste. Diferentele nu se vad. Si cel cu traista si cel cu sacul plin de peste tot astfel se numeste. Si cel care prinde o o coada de peste pentru familie si cel care braconeaza cu monofilamente sau curent electric sunt cercetati penal fara discriminare. Nu de mult, un cetatean din balta se plângea, cui vroia sa-l asculte, ca multi concetateni care au probleme cu asigurarea traiului zilnic sunt victime ale agentilor constatatori care le întocmesc acte premergatoare pentru câtiva pesti de-o ciorba. Am mers pe firul povestii sa vedem daca traista de peste cântareste la fel de greu ca si sacul. Nu de putine ori autoritatile au sustinut ca exista retele organizate de braconeri, cu „angajati” care praduiesc balta. Se vad diferentele dintre cei care prind peste pentru hrana familiei si cei care fac uneori afaceri ilegale, adapostite repejor sub umbrela legii?

Seful Politiei Deltei, cms-sef Stefan Leonte, ne-a declarat ca „nu ne compromitem cu astfel de situatii. Eu nu ies cu oamenii mei pe balta pentru a prinde pescarii ce captureaza un kilogram sau doua pentru a-l pune în oala. Nu ne aruncam în instrumentarea acestor mari fapte, cu ghilimele de rigoare. Noi mergem pe informatii clare si pe cantitati mari de peste capturat ilegal”. Politia a derulat pâna în prezent 25 de actiuni si au confiscat putin peste o tona de peste. Au fost constatate 12 infractiuni. Cantitatile confiscate pe fiecare numar de actiuni sunt, în medie de câteva zeci de kilograme de peste. Au fost si activitati unde cumulat au fost confiscate cantitati de 22,5 de kilograme, persoanele surprinse fiind supuse sanctiunilor pecuniare. În rest, totul a intrat în sfera cercetarilor penale ale Parchetului. La constarile Politiei cel mai greu intra sculele confiscate, pâna în prezent fiind în camera de corpuri delicte aproape 400 de astfel de unelte. „Sunt si situatii ale unor cetateni care prind si ei pentru a asigura masa familiei. Nu acesta este marele braconaj. Si nu cred ca noi, Politia Deltei am facut excese”, a concluzionat cms-sef Leonte.

Inspectoratul Politiei de Frontiera are cam aceeasi pozitie ca si colegii de la Politia Deltei. Sefii institutiei care raspund de 178 de kilometri de frontiera cu Ucraina nu se coboara sa comenteze daca la Tulcea se braconeaza cu traista, cu sacul sau camionul. Politistii de frontiera prind braconieri printre alte activitati ce tin de securizarea frontierei si cam atât. Si asta pentru ca prefectul le-a cerut sa-si reia aceasta îndeletnicire, dupa o perioada de stagnare. Totusi, purtatorul de cuvânt al institutiei, scms Cezar Projovschi ne-a lamurit ca nimeni nu sta cu parul pe pescarii „de subzistenta”. „Nu se încurca nimeni cu asa ceva. Treaba aceasta am discutat-o si cu celelate organe de control la nivelul comandamentului antibraconaj. Cei surprinsi cu 2-5 kilograme de peste este considerat pescuit de subzistenta si este totul în regula pentru ca este în sensul legii”, a declarat Projovschi. Mai mult, reprezentantul institutiei a sustinut ca politistii de frontiera urmaresc de fapt traficul cu peste sau marele tunuri, nu sacosele si traistele pentru prajeala din familie. „Noi cunoastem oamenii din balta si stim când se prinde doar pentru subzistenta. Îi vedem pe balta, îi salutam si îi avertizam „mai, Nea Cutare, nu cu plasa”. Oamenii înteleg. Daca sunt folosite plase, atunci se schimba datele problemei. Nu cred ca are cineva motive sa se plânga de exces de zel sau alte situatii. Cei ce fac prapad în Delta, organizat, aceia sunt în atentia noastra”, a declarat scms Projovschi. Pusa pe fapte mari, Politia de Frontiera a confiscat aproape 3 tone de peste de la începutul anului, din care 164 reprezinta sturionii. Au întocmit 48 de dosare penale cu 78 de faptuitori. În aceasta categorie nu intra si asa-zisul „braconaj de subzistenta.”

Si Jandarmeria Tulcea are prerogative pe linia braconajului piscicol. De aceea, aproape cotidian, jandarmii „raporteaza” capturarea unor cantitati de peste confiscat de la braconieri. Pentru fiecare cantitate, sustine col. Pavel Vizitiu, seful Jandarmeriei Tulcea, se fac acte constatatoare pentru ca legea este lege pentru toti si nu o comentam. Prins în organizarea referendumului pâna peste cap, col. Vizitiu ne-a declarat ca nu are o situatie precisa, însa nimeni nu este iertat indiferent cât si cum prinde. Jandarmii confisca cantitati dintre cele mai diferite, de la cinci, zece, douazeci, pâna la sute de kilograme de peste prins cu setca, ohanul, carmacul, undita, monofilamentul, curentu' etc. Seful ANPA zice ca nu am primit cazuri „cu sacosa”. Teoria sefului ANPA, filiala Tulcea, Neculai Ionascu este ca peste tot în Delta Dunarii se practica braconajul de subzistenta la proportii mai mari sau mai mici. Cele mai multe acte de braconaj sunt pe lacul Razelm, acolo exitând posibilitati mai mari de comitere a faptelor în complicitate cu unii localnici. Seful ANPA sustine ca în mare parte braconajul se poate spune ca se face si cu instrumente legale acceptate de stat. Însa, în mare masura, braconajul se face cu unelte neconventionale si aici se poate spune ca sunt adevaratele tunuri, cu retele de braconieri ce, culmea, predau legal pestele la cherhanale. „Eu nu am pretentia de a ma pune în locul Parchetului dar, în general, cei care captureaza un cinci kilograme de peste sau chiar zece nu pot fi considerati infractori si nu prezinta pericol social. Într-adevar s-au mai facut excese de zel, justificate sau nu însa, din câte stiu eu, fiecare familie are dreptul la cinci kilograme de peste pe baza de autorizatie pentru nevoi familiale. Într-adevar, acel permis nu poate fi bifat, atâta timp cât cantitatea de peste este deja prinsa. Permisul respectiv, teoretic, poate fi folosit de mai multe ori pe zi. Nu acest gen, hai sa spunem braconaj, ne preocupa si nu vad de ce s-ar mai plânge populatia locala. Cert este ca inspectorii ANPA nu prea au întâlnit astfel de situatii si nu putem sa spunem exact cum am actionat pentru ca, repet, vorbim de pescuitul de subzistenta. Acte constatatoare am facut fara sa am acum o cifra în minte pentru cercetarea penala a celor care într-adevar prind sute de kilograme. Sunt acei lideri ai braconierilor care au facut o afacere din asta si care, cu adevarat, dau marele tunuri. Nu sacosa sau traista de peste ne preocupa în mod direct”, ne-a declarat Niculai Ionascu, seful ANPA Tulcea. În concluzie, în ciuda faptului ca populatia locala se plânge ca autoritatile întocmesc dosare penale si pentru o coada de peste, organele abilitate spun ca, de fapt, nu-i baga în seama. Ba mai mult, îi mângâie pe crestet, îi alinta cu apelativul „Nea Cutare” si îi sfatuieste sa nu foloseasca monofilamente. Unde este adevarul?

În ultima sedinta de lucru a primarilor comunelor tulcene cu reprezentantii CJ, Prefecturii si Agentiei de Mediu, acestia s-au plâns celor din urma ca-si iau amenzi de la Agentia de Mediu, din cauza incapacitatii financiare a acestora de a se alinia standardelor europene în vederea colectarii selective a deseurilor din comunele tulcene, în special în localitatile din Delta Dunarii. În plus, deseurile generate sunt colectate selectiv într-o mica masura, la nivelul ASP Sulina si a Consiliului Local Sf. Gheorghe. Toate autoritatile locale sunt obligate sa îsi instituie sisteme de salubrizare moderne, în paralel cu solutionarea pe termen lung a problemei eliminarii deseurilor. Acest fapt a stat la baza initierii unei hotarâri a CJ în vederea aprobarii studiului de fezabilitate pentru realizarea proiectului „Sistem integrat pentru gestionarea deseurilor în Delta Dunarii" ce are drept scop îmbunatatirea sistemului de colecatre a deseurilor pe teritoriul localitatilor din Delta Dunarii. Sistemul gestionarii integrate a deseurilor se vrea a fi o practica durabila care sa asigure eliminarea finala a deseurilor în conditii de protectie a mediului si a sanatatii umane, precum si valorificarea deseurilor reciclabile. Valoarea totala a investitiei se ridica la suma de 15 625 mii lei noi, aceasta suma urmând sa fie folosite în vederea amenajarii unei statii de transfer, a patru centre de compactare si a 100 mp de puncte de colectare. Durata de realizare a investitiei este de 16 luni, în ceea ce priveste durata de recuperare a investitiei, aceasta ridicându-se la 34 de ani. În urma implimentarii acestui sistem se vor crea si 22 locuri de munca. Dupa cum sustinea consilierul Lucian Simion, mai exista înca multe probleme de pus la punct în ceea ce priveste amenajarea punctelor de colectare la nivel local, si anume „toti primarii din Delta Dunarii ar trebui sa-si definitiveze statutul juridic al terenurilor respective, în plus e nevoie sa facem demersuri pentru ca transportul pâna la depozitul ecologic sa fie subventionat de catre Ministerul Mediului, printr-o hotarâre de Guvern". În plus, „mai e nevoie si de constientizarea populatiei si a primariilor în ceea ce priveste instituirea unei taxe la nivel local pentru o functionare eficienta a sistemului din comuna respectiva". Hotarârea a fost votata în unanimitate de catre consilieri luând în consideratie necesitatea iminenta a acestui sistem de colectare selectiva a deseurilor.

Infrastructura subterana matusalemica rugineste imaginea primului gospodar Constantin Hogea. În ciuda trâmbitatelor proiecte, fonduri rambursabile si nerambursabile, împrumuturi de la banci si planuri strategice, administratia nu a reusit sa rezolve înca problema infrastructurii. Mai grav este faptul ca situatia se poate repeta în orice zona a orasului, si asta pentru ca refacerea canalizarii în Tulcea s-a dovedit si se dovedeste un examen picat cu brio de „n” administratii locale, indiferent de culoare politica. Toata infrastructura subterana din Tulcea este cangrenata. În ultimii ani, Primaria a „pompat'' gramezi de bani în asfaltari, fara a fi preocupata de infrastructura subterana, aflata într-un avansat stadiu de degradare. Efectele acestei politici superficiale, de suprafata, au zdrelit maruntaiele orasului. Astazi se asfalteaza, mâine se sapa si se lucreaza la infrastructura. Pe lânga disconfortul produs, banii publici sunt irositi cu iresponsabilitate. Infrastructura subterana putreda si perspectivele reduse de modernizare arunca Tulcea într-o perioada mult prea îndepartata de ceea ce înseamna viata în Uniunea Europeana. Un astfel de caz este zona Visa, unde, cu câteva zile în urma, o conducta de transport apa potabila din era cincinala a sucombat se pare în urma unor lucrari la un santier privat din zona. Datorita acumularilor masive de apa, pamântul s-a surpat facând loc unui crater de dimensiuni apreciabile. Prabusirea retelei de canalizare în zona Visa a stors bine de tot nervii locatarilor din centrul municipiului. Fara apa la robinet pret de câteva zile, sub presiunea disconfortului creat, oamenii au pomenit ,,de bine'' administratia locala si serviciile publice platite luna de luna cu bani grei. N-a scapat nici primarul Constantin Hogea de tirada vorbelor de duh, cum n-a scapat nici echipa de muncitori care încerca sa remedieze defectiunea în zona. Ce rost mai are sa mai pomenim de metrii cubi de apa irositi si de cine va suporta toata aceasta pierdere? Raspunsul îl stim cu totii: buzunarul sarac al cetateanului. Incidentul petrecut pe mosia Aquaserv a facut ca tulcenii care locuiesc în zona si cei bransati la sistemul de canalizare afectat de avarie sa implore divinitatea pret de câteva zile pentru ca la robinete sa înceapa din nou sa curga apa. Criza s-a stins cu o pomana pentru Aquaserv de la o societate privata care a suportat financiar lucrarea si înlocuirea conductei putrezite pe un tronson de 50 de metri. Însa, daca ar fi sa evaluam prioritatile Executivului Primariei Tulcea am putea spune fara sa gresim ca acestea sunt vopsitul blocurilor, schimbarea dalelor, plantatul floricelelor în fata Primariei si achizitionarea, la suprapret se spune, a artezienelor si, printre picaturi, mai schimbam ceva tevi îmbatrânite. Mai nou, pentru starostele peste Primaria Tulcea o preocupare demna de un primar responsabil tine de buna functionare a aspersoarelor care mai ca îneaca Parcul Personalitatilor! Îmbunatatirea infrastructurii sociale, regionala si locala, asigurarea populatiei cu serviciile esentiale, de maxima importanta si utilitate sunt responsabilitati fata de care Jonathan Scheele, fostul sef al Delegatiei Comisiei Europene, atragea atentia ca sunt zvârlite la cosul indiferentei pe tarâmul mioritic. În abordarea manageriala a acestor aspecte, primarul Constantin Hogea confirma spusele lui Scheele: la Tulcea, în plina era eupeana, persista înca episoade în care populatia trebuie sa învete sa se adapteze la traiul fara apa potabila pe perioada determinata.

În perioada primavara-toamna, autoritatile locale si cele de la Bucuresti îsi amintesc ca sistemul de aparare împotriva inundatiilor din Delta Dunarii trebuie pus la punct. Nu de putine ori Ministerul Mediului prin reprezentantii sai s-au laudat cu multitudinea de fonduri care mai de care mai grase destinate punerii în ordine a sistemului de aparare al localitatilor din balta. Nu se stie cum se face, cum se drege, ca pâna la urma lucrurile ramân asa cum au fost dintotdeauna. La fiecare conferinta de presa, reprezentantii Ministerului Mediului au reclamat ca ne vor umple de bani, încât judetul Tulcea sa iasa de sub spectrul inundatiilor. Am luat-o de la capat si, din nou, ministerul ne spune ca vom primi bani pentru diguri. Prefectul Lefter Chirica a declarat ieri ca Lucia Varga, secretar de stat în Ministerul Mediului la Prefectura Tulcea prin care anunta ca în acest an vor fi alocate fonduri pentru organizarea sistemului de aparare în Delta Dunarii. Nu numai pentru diguri, ci si pentru dezvoltarea infrastructurii vor fi alocati bani cât sa ne ajunga. Prefectul Lefter ne-a spus ca suma totala a banilor veniti pe canalul Ministerului Mediului nu se stie, însa „cu siguranta vor fi suficienti încât sa rezolvam probleme ce tin de apararea localitatilor.” Pâna în luna iunie, fondurile vor ajunge în judetul nostru, însa problema este ca digurile în buna parte sunt proprietate privata a unor societati comerciale. Dar cu siguranta administratorii acestora vor fi de acord ca statul român sa le repare digurile si sa le decolmateze canalele de scurgere. Pentru aceasta ultima activitatea fondurile ar fi de 7 miliarde de lei. La fel de imporant este ca primariile sa fie vrednice si sa întocmeasca planurile lucrarilor de aparare care se impun la nivelul fiecarei localitati.

Ieri, doi barbati în vârsta de 40 de ani din Jurilovca, pe fondul consumului de alcool, au constatat ca au ceva de împartit. Potrivit informatiilor noastre, marul discordiei a fost gelozia. De la cearta si schimburi de replici dure, cei doi au ajuns la bataie în toata regula. Si-au administrat reciproc lovituri, pâna când unul dintre ei a lovit mai tare si si-a rapus adversarul. Potrivit datelor preliminare, se pare ca autorul a lovit victima cu un corp contondent, urmând sa se stabileasca daca a fost vorba despre intentie sau legitima aparare. Cei doi sunt recidivisti, fiind colegi de detentie. Ieri, dupa-amiaza, în jurul orelor 16.00, echipa operativa de la IJP, însotita de procurorul criminalist Popovici derulau ancheta pentru a stabili cu exactitate în ce conditii s-a comis omorul. Daca se va dovedi ca autorul era în legitima aparare atunci nu se va lua masura retinerii, însa daca se dovedeste intentia, se schimba radical datele problemei.

Nu cu mult timp în urma, la Tulcea se lansa Fondul European de Pescuit, iar autoritatile sustineau cu surle si trâmbite ca o buna parte din banii Uniunii Europene alocati pe acest segment vor ajunge la comunitatile din Delta Dunarii. Fondul este destinat activitatii de pescuit si piscicultura, iar pentru a fi popularizat în judetul nostru, comisarii UE s-au deplasat special la întruniri de lucru cu reprezentantii pescarilor, autoritatilor etc. S-au ales comitete si comisii, sefi peste sefi care ar fi trebuit sa distribuie în mod echitabil pe proiecte de dezvoltare sacul de bani pe care Uniunea Europena îi pune în traista asociatiilor de pescari din delta. La nivel national sunt peste 240 milioane de euro, iar o buna parte dintre acestia revin judetului Tulcea, având în vedere faptul ca aici se concretizeaza cea mai mare parte a resursei piscicole. Din pacate, toata acea efervescenta a autoritatilor si a comunitatilor interesate este acum un mare fâs. De ce? Pentru ca în prezent ANPA si Ministerul Agriculturii nu au reusit sa întocmeasca planul operational pentru accesarea banilor de la UE. Programul este operational în perioada 2007-2013 si se deruleaza pe cinci axe. În calitate de reprezentant al federatiei asociatiei de pescari, Lucian Sanda ne-a declarat ca nu are habar de ce autoritatile de la Bucuresti nu s-au mobilizat si nu au reusit sa întocmeasca în timp util acest plan pentru accesarea fondurilor UE pentru pescuit. „Banii nu sunt pierduti, în schimb am pierdut un an de zile. Pragul acestui program este în 2009, iar noi practic ar trebui ca în 2008 sa reusim sa întocmim planurile si proiectele. Deci, mai avem 5 ani de zile si nu stiu daca va fi respectat si termenul din 2008. Planul operational este baza de pornire în accesarea acestor fonduri, iar regulamentele UE sunt foarte stricte. Fiecare tara are un regulament ce trebuie respectat în totalitate. Eu nu am stiinta de ce lucrurile nu au evoluat pentru ca pe mine ma cheama doar în calitatea de reprezentant al Federatiei de Pescari si în calitate de specialist atunci când au nevoie la întruniri. Mai mult de atât, nu stiu!”, a declarat Lucian Sanda. În calitate de reprezentant al Guvernului si ca autoritate ce a organizat întâlniri peste întâlniri având ca tema accesarea FEP (Fondul European de Pescuit), Lefter Chirica a mai avut parte de un dus rece venit din partea „celor de la pescuit”. „Am aflat si eu despre acest aspect si voi vedea de ce noi nu ne-am miscat ca sa prindem banii Europei în 2007. Voi face o cercetare a acestui aspect si voi da publicitatii în presa concluziile la care am ajuns”, ne-a spus sec prefectul Lefter Chirica. Asociatiile de pescari sunt nemultumite de faptul ca în 2007 nu au nici o veste buna despre marea visterie europeana. Unii sustin ca nu a existat preocupare din partea autoritatilor centrale, altii ca alta ar fi afacerea. Acesti bani pot fi accesati deabia la anul. Poate ca lentoarea cu care Ministerul Agriculturii si ANPA au actionat pentru atragerea fondurilor FEP, nu va fi caracteristica si în anul 2008. Deja comunitatile locale din Delta Dunarii si-au facut planuri peste planuri pentru accesarea fondurilor, întrevazând deja o activitate de pescuit comerciala, la standarde europene. Mai mult, comunitatile de pescari din delta pot beneficia si de creditare pentru dezvoltarea altor proiecte care ar trebui sa le aduca beneficii în viata de zi cu zi.

Democratii îsi justifica gestul ca reactie la ,,o serie de exprimari calomnioase” ale unor mesaje electorale aparute în presa scrisa campania dinaintea referendumului Basescu. Presedintele PD Tulcea Victor Tarhon spune ca a purces la acest gest în urma unei circulare din birourile organizatiei centrale a partidului sustinator al presedintelui Traian Basescu. „Exista o astfel de plângere la BEC. Ulterior acestor observatii, aceste materiale cu continut calomnios la adresa presedintelui Traian Basescu au continuat se pare sa persiste în campanie fara ca cineva sa ia o masura ferma. Dar aici intervine deja alt aspect ce tine de legislatia româneasca cu multe portite…Noi ne-am facut datoria si am reclamat mai departe la BEJ.Ei va pot spune mai multe.Nu ne asteptam în urma acestui demers sa suprimam pe cineva sau ceva anume…Asteptam numai un raspuns”, ne-a declarat presedintele Tarhon.

În ultimii ani, cine dorea sa puna bazele unei afaceri cu câstig rapid si destul de consistent a înfiintat un centru de colectare a fierului vechi. Multi administratori de firme cu un astfel de profil din judetul nostru au crescut cât altii în zece pentru ca oferta este mai mult decât generoasa. Capacele de canalizare, containerele metalice, caloriferele de pe scarile blocurilor, pâna si crucile din cimitir au fost valorificate la astfel de centre, iar ghiseftul a prins aripi. Aproape pe fiecare straduta au aparut ca ciupercile dupa ploaie business-uri cu materiale feroase, iar nici una nu a dat faliment. Se cara fier cu caruta, cu teleguta, cu roaba, cu camionul... A urlat Politia, a urlat Primaria ani în sir ca tulcenii au început sa pice prin canalele vaduvite de capace si ca pâna si bancile din parcuri ramân fara picioarele din metal. Din pacate, actiunea s-a limitat doar la nivel de declaratii sau la nivelul unor actiuni în forta cu niste rezultate modice care nici pe departe nu au avut darul de a limita, fara sa avem pretentia de a reduce acest fenomen al comertului cu fier vechi. Pâna si Garda Financiara a avut câteva constatari privind ilegalitatea unor astfel de afaceri, însa puse cap la cap, tragem linie adunam si constatam ca acest comert cel putin ramâne la proportiile consacrate. Nu mai punem la socoteala faptul ca nu de putine ori, cetatenii municipiului Tulcea au reclamat faptul ca transportul materialelor feroase, înspre si dinspre centrele de colectare deranjeaza fiind vorba de traficul greu care afecteaza unele cladiri si polueaza fonic la ore dintre cele mai nepotrivite. O alta consecinta a acestei activitati intersecteaza avutul privat, în sensul ca rând pe rând, cetatenii care au în vecinatate familii de rromi au constatat ca le dispar obiectele de metal din gospodarii. Au fost si ceva dosare penale pe aceasta tema, au fost sanctionati si patronii de firme care primesc obiecte furate si, cu riscul de a ne repeta, lucrurile au ramas în forma initiala. Mai mult decât atât, numai în Tulcea au fost autorizate de catre Prefectura circa 25 de firme care au împreuna 31 de puncte de lucru, iar în urmatoarea perioada se anunta un alt val de autorizari. Merge afacerea struna! Revenind la inconvenientele pe care le creaza desfasurarea unei astfel de activitati în buricul târgului, ne amintim ca primarul Hogea a propus o hotarâre de Consiliu Local prin care a obligat centrele de valorificare a fierului vechi sa-si desfasoara activitatea la periferia orasului. Daca afacerea merge, cel putin sa nu mai creeze inconveniente în rândurile populatiei. Zis si facut! Hotarârea a întrunit sufragiile consilierilor locali si, din câte se pare, a ramas un document arhivat la Primarie pentru ca, sa ne fie cu iertare, ditamai centrele de colectare a fierului vechi, troneaza nederanjate de nimeni, pe strazi centrale, cum ar fi: Victoriei, Iuliu Maniu, Pacii, Portului etc.

Conform legii „agentii economici care realizeaza activitati de colectare a deseurilor industriale reciclabile de la persoane fizice îsi pot desfasura activitatea numai în baza autorizatiei de colectare emise de Prefectura judetului cu avizul primariei comunei, orasului sau municipiului în care îsi desfasoara activitatea agentul economic respectiv, pe baza dovezii ca detine spatiul si dotarile corespunzatoare necesare pentru depozitarea deseurilor colectate si pe baza autoritatiei de mediu emise de autoritatea teritoriala pentru protectia mediului”. Legea glasuieste clar: prefectul semneaza autorizatiile punând pret pe ceea ce îi povesteste Primaria în avizul care însoteste cererea de autorizare. Daca zice primaria ca-i bine atunci prefectul semneaza ca prefectul pentru ca probabil si primarul a semnat ca... primarul.

Ca atare, legislatia în materie de comert cu fier este simpla, usor de aplicat, iar ce este dincolo de documente, Dumnezeu cu mila si omul cu frica de hotii de fier vechi si nu numai! A vrut primarul sa le dea o palmuta colectionarilor trimitându-i la marginea orasului, însa el a zis, consiliul a aprobat iar ei... au ramas bine merci pe locurile lor, motivând ca habar n-au avut. La toate acestea se adauga faptul ca de-ar fi sa invocam legea, la Tulcea, multi dintre administratorii acestor centre nu au auzit în viata lor de o plaforma betonata de minimum 1.000 mp la fiecare punct de lucru, iar existenta unui cântar de 10 tone cel putin în proprietate este obligatorie. Sa nu mai vorbim de faptul ca la catastif mai scrie negru pe alb ca aceste centre trebuie sa aiba racord sau acces la calea ferata ori acces portuar sau la docuri, dupa caz, în proprietate sau în folosinta. Putine astfel de lucruri scrise în lege sunt respectate pe la noi, în schimb autorizatiile „curge” ca doar oamenii trebuie sa traiasca si ei din ceva. Si ca sa nu se spuna ca oamenii legii nu-si fac treaba, Politia ne-a pus la dispozitie un rezumat al actiunilor derulat în acest an pe linia activitatilor de comert cu furt vechi. Au fost controlate 20 de societati comerciale, au fost aplicate 9 sanctiuni în valoare de 85.000 lei, a fost confiscata cantitatea de 700 kg de fier vechi. Legislatia e destul de dura în materie de sanctiuni, amenzile pornind de la 2 milioane pâna la 400 milioane lei vechi, însa se pare ca nu descurajeaza pe nimeni. Sa-si permita oare agentii economici sa mai plateasca din când în când câte o amenda având în vedere ca deverul e mare, câstigul pe masura?! Prefectura Tulcea nu ne-a putut spune ce se întâmpla cu adevarat pe teren pentru ca nimeni nu a avut astfel de curiozitati. Au fost date avizele si salutare!

S-ar parea ca presedintele Gigi Stefan nu se mai simte prea comod în fotoliul de sef peste pestele national. Tinta mai multor critici cu culoare liberala în care i-au fost atârnate de gât o serie de esecuri legate de politica manageriala pe care o dirijeaza din vârful ANPA Bucuresti, presedintele Stefan da vizibile semne de iritare. Nu de putine ori acesta a fost acuzat prin vocea presedintelui PNL de Tulcea, Octavian Popa, ca a întors spatele filialei locale ANPA, ramasa, e drept, în deriva în plina prohibitie. Nu poate fi ignorat faptul ca tocmai când agentii ANPA Tulcea ar fi trebuit sa misune în balta pentru a preveni braconajul nu s-a facut acest lucru din lipsa de combustibil. La fel de adevarat este si faptul ca bursa pestelui a ramas o promisiune neonorata. În plus, în momentul de fata asociatiile de pescari din Delta Dunarii sunt facute cu de-a sila asociatii de braconieri cu acte în regula în lipsa autorizatiilor anuale de pescuit. Legat de aceasta stare de fapt, Gigi Stefan pare sa nu îsi recunoasca seria de rateuri administrative legate strict de postul îl ocupa. Pistonat de demersul PNL care îi cânta la ureche gestul onorabil al demisiei, Gheorghe Stefan a refulat nu cu multa vreme în urma într-o declaratie de presa în care ameninta ca daca presedintele PNL, Octavian Popa, va fi numit sef la Garda Nationala de Mediu, îsi va da demisia din fruntea ANPA. Contactat telefonic de ziarul Delta si întrebat daca va purcede la concretizarea celor afirmate mai înainte, acum ca Octavian Popa a fost înscaunat sef la GNM, presedintele ANPA, Gigi Stefan, ne-a raspuns: „O sa vina o zi când o sa-mi dau demisia. Nu pot sa va spun când se va întâmpla acest lucru. Vreau însa sa va spun ca drumul meu cu Octavian Popa nu se intersecteaza." Stefan a evitat însa sa spuna data si motivatia ce-i va însoti eventuala demisie. „Am motive personale… este un act unilateral si despre care nu vreau sa mai comentez!", a încheiat cu tunete si fulgere Gigi Stefan. Prin târg umbla vorba ca seful filialei locale a ANPA, Neculai Ionascu, ar fi preferatul PNL-ului pentru sefia ANPA. Ramâne de vazut ce va fi …

La data de 30 aprilie, prin ordinul comun al Ministerului Mediului si Ministerului Agriculturii, a fost instituit ordinul de prohibitie la toate speciile de peste. În baza aceluiasi document, inclusiv sturionii capturati pentru reproducere au fost lasati în pace. Potrivit informatiilor noastre o societate comerciala cu sediul în Uzlina a beneficiat de o autorizatie speciala, semnata de presedintele ANPA, Gheorghe Stefan, prin care aceasta ar fi avut dreptul de a captura sturioni pâna la data de 15 mai. Zis si facut. Potrivit fisei de captura, societatea cu pricina a capturat un morun femela, lung de 2,40 m, cu o greutate de 200 kg si plin de icre. Autoritatile si-au pus mâinile în cap când au aflat ca trebuie sa implanteze un microcip la ditamai morunul când de fapt este prohibitie pentru toata luna. Au fost anuntate autoritatile locale, membri ai Comandamentului Antibraconaj si a fost initiata o ancheta în acest sens. Societatea cu pricina s-a disculpat repede si a trântit pe masa autorizatia speciala din care rezulta fara echivoc ca a avut baza legala. Prefectul Lefter ameninta cu puscaria Situatia i-a fost adusa la cunostinta si prefectului Lefter Chirica. Reprezentantul Guvernului ne-a declarat ca a solicitat o ancheta în acest sens avându-se în vedere faptul ca autorizatia firmei respective, "foarte speciala" a fost emisa pentru perioada 10.04-15.05 cu o jumatate de luna peste instituirea ordinului de prohibitie. „Tot ce pot sa va spun în momentul de fata este ca acest caz este în cercetare. În primul rând a fost încalcat ordinul comun al celor doua ministere ceea ce înseamna o abatere grava. În al doilea rând vreau sa stiu ce s-a întâmplat cu animalul respectiv. Unde s-a dus carnea, unde s-au dus icrele?", ne-a declarat Lefter Chirica. Potrivit informatiilor noastre, morunul a sucombat demult si s-ar afla deja transat prin frigidere. „Am auzit si eu acelasi lucru si de aceea vreau sa vad ce s-a întâmplat de fapt cu pestele si icrele lui. Toate documentele care au stat la baza acestei capturi sunt deja la mapa si le verific. Daca se constata ca s-a încalcat legea cineva va face puscarie. Va promit eu acest lucru. Nu pot sa accept un jaf în Delta Dunarii cu acte în regula. Potrivit canalelor mele de informatie, se pare ca morunita ar fi transata si se afla pe niste rafturi în frigidere. Deocamdata, nu vreau sa ma lansez în a face afirmatii cu valoare de adevar. Repet, deocamdata suntem în cercetare si în functie de rezultatele acestei anchete vom face publice toate datele", ne-a declarat Lefter Chirica. Potrivit unor surse, se pare ca autorizatia speciala ar fi fost datata dupa ce ar fi fost prins sturionul de 200 kg. Acestea sunt, cel putin în acest moment, doar speculatii care se vor verifica sau nu dupa ce va fi finalizata ancheta Prefecturii si a Garzii Nationale de Mediu, Comisariatul din cadrul ARBDD. Se pare ca nu numai firma din Uzlina se deda la sturioni. Potrivit unei informatii furnizate de IJPFN, la sfârsitul saptamânii trecute au fost recoltate la Sf. Gheorghe zece piese de pastruga, totalizând 60 kg. S-au întocmit dosare penale iar pestele mort a fost aruncat în Dunare.

Dupa ce Octavian Popa, liderul liberalilor a ajuns în fruntea Garzii Nationale de Mediu, fotoliul de viceprimar al municipiului a ramas vacant. La viitoarea sedinta de Consiliu Local urmeaza sa fie ales noul viceprimar al municipiului în baza propunerilor care vin dinspre partidele politice PD, PNL si PSD. Înca de pe vremea când nu era certa numirea lui Octavian Popa la Bucuresti s-au facut speculatii si scenarii iar acum în fata faptului împlinit se pare ca formatiunile politice au o cu totul alta preocupare decât sa se gândeasca pe cine sa propuna pentru fotoliul de viceprimar ales din rândurile consilierilor. Consiliul Local municipal Tulcea este format din sase consilieri PSD, noua consilieri PD, trei consilieri PNL, un independent si doi consilieri PRM. Liderul social-democratilor tulceni, Trifon Belacurencu ne-a declarat ca deocamdata nu s-a luat o decizie în ceea ce priveste sustinerea unui reprezentant al formatiunii politice pentru fotoliul de viceprimar. Pentru a ocupa acest post la conducerea municipiului unde cel mai vehiculat nume este cel al lui Gelu Olteanu, PSD ar avea nevoie de doua voturi în plus, în conditiile în care se presupune ca toti consilierii partidului si cei ai PNL ar sustine social-democratii. Belacurencu a mai sustinut ca PSD va sustine „acel candidat care, în viziunea noastra, ar fi potrivit pentru a conduce mai departe destinele municipiului. Luam în calcul si varianta promovarii unui candidat al partidului nostru, dar nu cereti sa nominalizez acum pe cine avem în vedere pentru ca nu am discutat acest aspect. Indiferent de culoarea politica pe care l-ar avea înlocuitorul lui Octavian Popa, repet, daca este un om valabil noi îl vom sustine si îi vom acorda votul”. Evaziv raspunsul liderului social-democratilor, iar din reticenta cu care Belacurencu se fereste sa comenteze acest subiect transpare ideea ca nu prea ar vrea PSD sa ajunga la guvernarea locala. Parca social-democratii ar da votul bucurosi unui consilier al PD, dar Trifon Belacurencu nu a respins vehement ideea propunerii unui consilier PSD pentru fotoliul de viceprimar. Partidul Democrat are majoritatea în Consiliul Local si dupa toate calculele, premisele, bârfele si scenariile ar urma sa ocupe si cel de-al doilea fotoliu de viceprimar, astfel încât Primaria Tulcea sa fie guvernata de democrati. Presedintele PD, Victor Tarhon ne-a declarat ca în aceasta perioada membrii PD sunt prinsi în campania electorala pentru sustinerea presedintelui suspendat Traian Basescu. Mai mult, Victor Tarhon ne-a declarat ca înca se afla sub imperiul uimirii privind ascensiunea fulminanta a fostului coleg de Alianta. Intrând într-un registru serios, liderul democratilor tulceni ne-a spus ca, momentan, nu s-a gândit la un candidat si nici primarul Hogea nu a venit cu propuneri în acest sens. În opinia lui Victor Tarhon cel mai în masura sa vina cu sugestii este primarul municipiului. „Deocamdata nu am facut o analiza la nivelul Biroului dar, cu siguranta, vom trata aceasta problema cu seriozitate iar dupa 21 mai a.c. (n.r. - de Sfintii Împarti, Constantin Hogea va avea alte preocupari decât sa se gândeasca la viitorul coleg de primarie) vom avea un candidat pentru fotoliul de viceprimar al muncipiului. Înca suntem sub imperiului socului si uimirii si, în definitiv, dincolo de haina politica, este bine ca avem un tulcean la Garda Nationala de Mediu”. Senatorul liberal Daniel Ilusca ne-a declarat în nume propriu ca PNL nu mai are ce cauta la guvernarea locala si ca prefera rolul de partid în opozitie. „Este bine ca Partidul Democrat sa-si asume în totalitate guvernarea locala, iar Partidul National Liberal nu îi poate sta alaturi. Avem experienta lui Octavian Popa caruia nu i s-au oferit prerogative, nu i s-au oferit competente si, mai mult decât atât, nu a avut niciodata masina de serviciu, ci doar cel mai ieftin abonament la telefonul de serviciu. Nu stiu ce partid si-ar dori sa aiba un pacalici la primarie, dar nu decid singur. Biroul este suveran”, ne-a declarat Daniel Ilusca. Domnia sa este de parere ca Partidul Democrat ar trebui sa-si asume în totalitate guvernarea locala si oricum mai este un an pâna la alegeri. Rolul de partid în opozitie îi convine PNL-ului, putând sa-si axeze politica pe eventuale nerealizari ale democratilor. Una peste alta, se pare ca atât PSD cât si PNL înclina sa sprijine candidatul democratilor. Pâna la urma, daca PD are postul de primar si viceprimar, schema ar fi completa daca ar mai fi cooptat un membru PD în conducerea primariei. Deocamdata, toata lumea pune pret de referendum, pe campanie elctorala, se fac pronosticuri, se vâneaza greseli, eventuale ilegalitati.

Înca o grozavie manageriala marca Constantin Hogea este pe cale sa se produca. Municipalitatea si-a manifestat public intentia de a importa piatra necesara reabilitarii pavimentului din Piata Civica din Asia. Talentatul manager Constantin Hogea îsi motiveaza optiunea pentru piata chineza de granit invocând raportul calitate-pret care, dupa cum afirma starostele peste municipalitate, „este mai avantajos”. Cusuta cu ata alba aceasta viziune contabila facuta sub pretextul protejarii visteriei locale. Cum se face ca atunci când s-au comandat arteziene de miliarde de lei din bugetul public si care functioneaza trei luni pe an, nimeni n-a avut nicio durere în suflet fata de banul stors din taxele si impozitele platite de concitadini. Adica e mai ieftin sa cari granit din China prin „n” intermediari si sa suporti costuri peste costuri decât sa optezi simplu pentru granitul de Dobrogea, pe care îl ai la îndemâna, renumit pentru calitate în întreaga lume?! Granitul de aici, încarcat în vase turcesti, grecesti, italiene sau franceze, a fost exportat înca de la începutul secolului al XIX-lea. Pentru stadionul olimpic din München s-a folosit ca material de constructie piatra gri din Macin. O buna parte din granitul extras de din carierele din zona Greci-Turcoaia a fost folosita la îndiguirea malurilor fluviului Dunarea, la constructia Catedralei Sf. Nicolae, a primariei si prefecturii, liceului "Spiru Haret", a Monumentului Independentei, pentru sediul "Centralei Deltei Dunarii". Pavele de granit din carierele nord-dobrogene au fost folosite si la amenajarea unor strazi din Odessa, Kiev, Marsilia, Rusciuk, fara a mai vorbi de capitala României. Ansamblul de poduri Fetesti-Cernavoda (1880-1895) a "înghitit" o enorma cantitate de piatra adusa din zona Iacobdeal. Dar, se pare ca granitul dobrogean nu îl satisface pe bunul gospodar Hogea, cel care a reusit sa-si sporeasca averea de ctnd e primar cu casa la Bucuresti, înca o masina si un teren de 1000 mp intravilan în municipiu. Iar daca se îndoia cineva de rezervele de granit, Viorel Rosca, seful Administratiei Rezervatiei Naturale Muntii Macin, ne lamureste: „În momentul de fata, carierele Hidromineral de la poalele Muntilor Macin exploateaza granit la fel cum functioneaza si carierele Turcoaia sau Luncavita. Daca ar fi nevoie de granit pentru a reabilita Piata Civica vreau sa va spun ca exista stocuri full. În plus, mesterii pietrari din zona Greci sunt renumiti pentru mestesugul pe care-l practica de aproape 200 de ani... Ma abtin sa comentez acest aspect”. Piata Civica, construita între anii 1970-1972 , nu a mai trecut de atunci printr-un proces de reabilitare, investitie care în momentul de fata este perfect justificata. Trezeste dubii însa aceasta viziune cu iz chinezesc în defavoarea unei traditii locale recunoscute în întreaga lume pe care mesterul Constantin Hogea pare ca vrea s-o îmbratiseze. „În doua-trei saptamâni, proiectul de reabilitare Piata Civica va fi gata, dupa care vom organiza licitatia. Într-adevar, am luat în calcul si varianta granitului de China având la baza calculele economice mai avantajoase. Se pare ca raportul calitate-pret este mai avantajos. Consulul Chinei s-a aratat interesat sa creeze o interfata între exploatatorii de granit din China si Tulcea...”, ne-a declarat primarul municipiului Tulcea, Constantin Hogea. Ca sa vezi!!! Nu cumva, oare, în maretul plan de reabilitare a Pietei Civice din centrul municipiului îsi fac loc interese ascunse care duc cu gândul, nu-i asa, la ceva comisioane grase?! Ne întrebam doar...!

Aplicarea celebrei formule de calcul privind echilibrarea bugetelor locale a pus în dificultate unele primarii din judet. Una dintre acestea este si Primaria Mahmudia care, dupa aplicarea formulei de calcul, a fost pusa la grea încercare în ce priveste gestionarea banilor pentru ca i-au fost repartizate doar 800 de milioane de lei. „Am facut memorii peste memorii la Prefectura, la Finante, la ministere pentru ca efectiv suntem într-o situatie fara iesire. Nu vom mai avea bani pentru finantarea cheltuielilor curente. Am discutat si cu presedintele Popa (n.n. - liderul PNL Tulcea) situatia noastra, a facut si dumnealui demersuri... ", ne-a spus primarul comunei, Gherghina Vramulet. Despre investitii din bani proprii nici nu poate fi vorba, iar veniturile din închirieri si concesiuni nu urca prea mult nivelul bugetului local. Ca atare, într-o sedinta de Consiliu Local, primarul Gherghina Vramulet a anuntat sententios ca din luna iunie închide usile primariei pentru ca nu mai are cu ce plati salariile. „Am spus-o la suparare si poate pâna la urma aceasta este realitatea. Am adus sumele din trimestru trei si patru în trimestrele unu si doi. Alta solutie nu am avut. În luna iunie vom ramâne descoperiti si ca atare nu mai avem nici macar cu ce sa platim oamenii primariei. Ca sa supravietuim la limita ne mai trebuie 18 miliarde de lei", ne-a spus primarita. Situatia de la Mahmudia se regaseste si în alte comune. Ministerul de Finante a promis ca va solutiona problema de la Tulcea si Alba, cel de-al doilea judet care se confrunta cu astfel de situatii limita. Prefectura a promis ca rezolvarea problemei sta sa vina, însa între timp cinci comune din judet vor trage obloanele pe geamuri.

Comuna tulceana Nufaru are o particularitate: asezarea contemporana sta sub ruinele unei cetati bizantine. Ineditul ar putea fi speculat în interesul comunitatii, în sensul dezvoltarii turismului însa, din pacate, pâna în prezent amplasamentul unitatii administrativ teritoriale a generat o serie de dificultati privind elaborarea planului investitional. Primarul Gavrila Tincu ne-a declarat recent ca orice lucrare care presupune saparea terenului trebuie sa se faca dupa descarcarea de sarcini arheologica a terenului. „De exemplu, pentru a pune în aplicare programul de amenajare a canalizarii, ar fi trebuit sa suportam din bugetul local suma de 780 milioane de lei reprezentând descarcarea de sarcini arheologica a terenului. Pâna la urma, dupa serioase demersuri pe lânga ministere, în care am explicat ca nu avem acesti bani, am reusit sa facem sapaturile însa, având arheologul în spatele nostru. La fiecare zid descoperit sau incinta, lucrarile se opresc si trebuie sa gasim solutii pentru devierea acestora”, ne-a spus primarul comunei. Edilul sef ne-a mai declarat ca din acest rationament comuna Nufaru sta prost la capitolul accesarea fondurilor guvernamentale pe Ordonanta 7, întrucât exista aceste probleme legate de patrimoniul istoric aflat în subteranul comunei. „Va dati seama în ce dificultate suntem noi, cei din Nufaru, în conditiile în care bugetul nostru din venituri este de doar 450 milioane de lei. Cetatea bizantina face parte din patrimoniul national si, dupa parerea mea, ar trebui ca Ministerul Culturii sa ne sprijine din punct de vedere financiar”, ne-a mai spus primarul Tincu. Pe lânga faptul ca programul investitional este într-o anumita masura obstructionat de faptul ca întreg terenul din comuna Nufaru trebuie descarcat de sarcini arheologica nici populatia locala nu are posibilitatea de a sapa dupa bunul plac în propriie gospodarii. Edilul sef al comunei ne-a spus ca localnicii au solicitat în ultima perioada sa-si construiasca locuinte în extravilanul comunei, întrucât în intravilan nu mai au curajul. Faptul ca ar putea descoperi o incinta sau un zid al cetatenii bizantine îi ia cu fiori întrucât sunt pasibili de pedeapsa penala pentru ca nu au solicitat autorizatii speciale, nu au contracte cu arheologii si asa mai departe. „Oamenii nu mai sapa nici macar un WC în fundul curtii, asa cum se obisnuieste la tara, de teama sa nu fie pasibili de nu stiu ce sanctiuni. Cred ca trebuie gasita o solutie de comun acord cu Ministerul Culturii pentru a ne putea continua investitiile, dar în acelasi timp sa protejam si patrimoniul arheologic”, sustine primarul Tincu. Problema aceasta a fost adusa si în atentia Ministerului Administratiei, sub aspectul unei eventuale suplimentari de fonduri necesare descarcarii de sarcini arheologica a intavilanului comunei Nufaru. Reprezentantii ICEM nu pot comenta o lege care este în vigoare si care se aplica peste tot în România. Sunt si alte comune din tara care se confrunta cu aceeasi problema cu cea regasita la Nufaru si a caror investitii în infrastructura merg mai greu din acest considerent. Poate ca ar trebui ca oamenii din Nufaru sa se bucure de faptul ca au îngropata o asemenea comoara ce poate fi pâna la urma exploatata ca un privilegiu ce confera potential turistic zonei, însa exista si reversul medaliei. Oamenii au nevoie de confort si civilizatie în zilele noastre, iar acest deziderat trebuie cumva îngemanat cu o modalitate de conservare a trecutului. Grea situatie!

În urma cu doua zile, ministrul MIRA, Cristian David s-a aflat într-o vizita fulger la Tulcea pentru a lua pulsul staff-ului PNL în campania electorala anti-Basescu. Dupa o sueta cu câtiva sefi de servicii ministeriale descentralizate din PNL, ministrul a ajuns la concluzia ca la Tulcea stadiul pregatirilor pentru referendum se înscrie în parametrii doriti de conducerea partidului. România are nevoie de un factor de stabilitate politica si asta se-ntâmpla doar prin înlocuirea lui Traian Basescu de la Palatul Cotroceni. Acesta este interesul PNL, pe care l-a promovat Cristian David si la Tulcea, concluzionând ca liderii si membrii liberali tulceni „nu trebuie convinsi prin orice mijloc de realitate”. Încarcat cu un bagaj de probleme pe care i le-au pus pe tapet primarii PNL, senatorul Daniel Ilusca, prefectul Lefter Chirica, Cristian David ne-a declarat ca le va rezolva în masura posibilitatilor si urgentelor, subliniind ca „le stiam deja”. Câteva dintre prioritatile avute în vedere de ministrul MIRA au facut obictul unui scurt dialog cu Cristian David.

- Domnule ministru sunteti decis sa modificati ceva din „mostenirea” lasata de democratul Blaga?

- Nu cred ca pot vorbi despre o mostenire, asa cum v-ati exprimat dvs. Practic, se poate spune ca am preluat procesul de reforma în administratie si intentionez sa acceleram programul. Avem nevoie de o structura înviorata care sa se ghideze dupa principii si valori ce tin de calitate. Descentralizarea este o conditie de punere în miscare a acestui mecanism pentru ca la nivelul adminsitratiei publice stau pârghiile miscarii acestui mecanism destul de complex. Practic, aceasta ar fi, daca vreti, prioritatea numarul unu, reforma în administratie, conceputa si promovata într-o lumina noua, liberala.

- Domnule David, ati început scuturarea prafului depus pe niste metehne mai vechi si anume chiolhanurile de lucru de prin hotelurile ministerului. Recunoscuti pentru astfel de practici puse în slujba comunitatii sunt politistii, pompierii... Stiu ca ati interzis printr-o nota interna niste reuniuni de lucru zgomotoase, platite din banii publici.

- Nu am interzis neaparat, însa politica mea legata de festivisme este alta. Sunt de acord ca schimburile de experienta si întâlnirile cu caracter lucrativ au rolul lor bine definit, însa totul trebuie sa se desfasoare cu moderatie si cu simtul masurii. Sa mai terminam cu aceste festivisme si ceremonii inutile, opulente si costisitoare. Cred ca este cazul sa ne reunim mai putin pe la sindrofii de lucru si sa fim în dispozitive, în strada, printre oameni. Aceasta este politica mea. Recunosc ca este un obicei mai vechi, împamântenit care trebuie sa dispara.

- Câti bani cheltuie ministerul pe cazarile politistilor si a altor organe de stat?

- Nu as putea sa va spun acum pe de rost. Ministerul nostru are un buget foarte mare...(n.n.- râde cu subînteles), însa cu siguranta s-au cheltuit niste fonduri pentru astfel de reuniuni si protocoale. Vom inventaria toate datele problemei si voi fi în masura sa am niste raspunsuri clare, cu date concrete vis-a-vis de reuniunile de lucru si locul unde se desfasoara acestea. Într-adevar am interzis unele întâlniri de acest gen acolo unde situatia nu impunea o astfel de adunare. Eu cred ca este bine sa ne dedicam muncii, si apoi distractiei.

- Veti mentine acea directie anticoruptie pe care a nasit-o predecesorul dvs.? O considerati eficienta sau e o gaselnita inutila pentru ca oricum nu prea îsi gaseste rostul?

- Nu numai ca voi mentine aceasta directie, în schimb voi amplifica ritmul de lucru, în sensul ca voi cere oamenilor sa fie mult mai activi si mai intransigenti. Vreau sa pun aceasta directie pe o alta traiectorie din care sa rezulte faptul ca nu functioneaza doar pe hârtie. Suntem de acord ca poate nu ne-am facut suficienta publicitate, însa având în vedere cazurile care sunt în lucru nu le putem promova în mass-media pentru ca pâna la proba contrarie, oamenii sunt nevinovati, însa va asigur ca sunt cazuri în lucru si nu putine. Nu am o cifra în minte, însa foarte multe cazuri de asa-zisa coruptie în rândul angajatilor ministerului fac obiectul cercetarilor directiei. Legat de aceasta activitate de monitorizare a activitatii cadrelor din structurile noastre, fac precizarea ca inclusiv corpul de control al ministrului este activ si receptiv la toate semnalele si chiar acum avem în lucru cercetarea a doi prefecti care s-au implicat în campania electorala pentru referendumul din 19 mai. Dupa cum stiti, prefectii si subprefectii sunt apolitici si urmarim ca reprezentantii Guvernului sa nu sustina si sa nu serveasca interesele unor partide politice. În aceasta perioada, reprezentantii Guvernului trebuie sa se preocupe de organizarea referendumului nu de organizarea unor manifestari cu caracter electoral.

- Cum priviti activitatea functionarilor publici? Le-au fost acordate o serie de drepturi, în schimb în unele situatii, relatia cu contribuabilul nu este una dintre cele mai fericite, în sensul ca cei platiti sa fie în slujba noastra se urca pe un soclu si de privesc de sus.

- Nu am semnale în aceasta directie, însa ne vom preocupa ca serviciile din administratia publica sa creasca în ceea ce priveste calitatea. În acest sens, vom organiza cursuri prin care functionarii sa se perfectioneze în domeniul în care activeaza, iar aceasta campanie de perfectionare va avea continuitate pâna când nivelul de pregatire va fi cel dorit. Permanenta specializare va fi una din politicile ministerului, un obiectiv pe care îl consider ca este bine sa-l punem în practica. Omul are nevoie de functionari pregatiti sa-i rezolve problemele, la fel si administratiile locale au nevoie de specialisti care sa promoveze proiectele si programele.

- Întrebarea mea era legata de atitudine si nu de profesionalism. Pot fi functionari bine pregatiti, în schimb care sa se bucure la eterna punga de cafea sau care sa trateze omul cu superioritate. Aici este problema.

- Eu cred ca lucrurile s-au mai modificat si functionarul public a reusit sa se perfectioneze în domeniul comunicarii, iar aceste stagii de pregatire sunt destinate si rezolvarii acestei probleme. Într-adevar, trebuie sa se lucreze la anumite atitudini si sa se modeleze maniera de lucru cu publicul. În definitiv, acesta este scopul lor si pentru asta sunt platiti de contribuabili. Vreau sa cred ca lucrurile s-au modificat în sensul benefic si ca nu vom mai avea reclamatii privind functionari corupti sau care au comis diverse abuzuri. Nu neg ca lucrurile pot fi înca perfectate dar, repet, ceva s-a modificat, iar functionarul public a reusit sa înteleaga rolul sau. Cred ca s-a schimbat ceva în mentalitatea functionarului public si a înteles într-un final ca nu este expresia represiunii autoritatilor, ci doar o interfata între problemele cetateanului si institutiile competente.

- Domnule ministru, inspectoratele pentru urgenta se plâng ca nu au masini de interventie. Parcul auto este uzat fizic si moral si Doamne fereste de imposibilitatea de a actiona în timp util. De fapt, la Tulcea sunt doar doua masini noi.... fara sa mai pomenin de alte doleante ale sefilor structurii legate îndeobste de fonduri.

- Aveti dreptate. Sunt probleme pe acest segment si exista o nevoie acerba de a rezolva problema dotarilor la inspectoratele pentru situatii de urgenta. Eu sper ca vom rezolva aceste probleme cât mai curând datorita faptului ca aici vorbim despre valori publice si private care pot fi distruse într-o secunda. Problema este în atentia mea, data fiind importanta acestor interventii. Nu le putem cere performanta, atâta timp cât nu au cu ce sa o promoveze. Vom investi în aceste structuri de urgenta pentru ca, repet, vorbim de viata oamenilor si de bunurile lor. Operativitatea înseamna sa aiba masini noi si performante pentru a nu avea surprize neplacute.

- Domnule ministru, va multumim!

De mai bine de un an, în rândurile angajatilor DSP, subordonata Primariei Tulcea, domneste o stare de tensiune. Pe la colturi sau chiar în vazul si auzul lumii, unii salariati au reclamat faptul ca lor le sunt refuzate o serie de drepturi si sporuri cum ar fi tichtele de masa si mai nou, sporul pentru sanatate si igiena corporala. Conducerea institutiei a încercat de doua ori sa obtina acceptul Consiliului Local pentru ca angajatii care se ocupa de salubrizarea orasului sa fie scutiti macar de taxa de habitat. Nici aceasta tentativa nu a avut sorti de izbânda. Inclusiv conducerea directiei a subliniat în repetate rânduri ca aceasta dependenta financiara de Primaria Tulcea le pune piedici si în activitatea de achizitii si investitii. Un exempu edificator în acest sens este parcul auto învechit fara sa mai pomenim de dotarile uzuale. Fiecare proiect de mediu trebuie sa treaca prin Primarie iar institutia primarului este cea care are custodia acestuia. În timp, tensiunile acumulate au rabufnit. Ieri, în jurul orei 10.00, câteva zeci de angajati ai Directiei Servicii Publice au spus „destul bataii de joc cu care suntem tratati!". Sub privirea atenta a jandarmilor gata sa intervina la orice abatere a acestora de la ordinea si linistea publica, oamenii nemultumiti încercau sa-si ceara drepturile, doar ca nu aveau de la cine: primarul Hogea avea alte "probleme" - era la o lansare oficiala, directorul DSP, Lucian Simion, nu era de gasit, iar singurul care încerca sa le explice de ce nu le poate fi marit salariul era liderul acestora Mihai Turlica. Însa angajatii DSP erau pusi tare pe cearta: "De ce, domnule, celor de la DIAP le dau banii cuveniti pe bonurile de masa, iar noi nu avem nici macar echipament normal, ne mor copiii de foame cu salariul asta de 3 milioane! Muncim în conditii insalubre, facem ore în plus, ba chiar muncim câte 4 ore sâmbata si duminica, îi scoatem pe altii din gunoi, dar nici macar echipament ca lumea nu avem!". Revolta acestora nu cunostea margini, aducându-si aminte si de uneltele cu care opereaza, caci numai unelte nu poti numi maturile din doua bete-n cruce. Revolta ad-hoc a acestora a încercat a fi încheiata de catre liderul Turlica „macar faceti-va sectoarele astazi si eu voi încerca sa rezolv problema cât de curând”. Dar acestia nu vroiau sa plece nici în ruptul capului, intentionând sa vorbeasca cu mai-marele orasului, Constantin Hogea. Unii au scandat îndelung „noi de-aicea nu plecam, nu plecam acasa!". „Nu pot sa zic decât ca oamenii au dreptate, conditiile în care lucreaza sunt, într-devar, insalubre, dar eu ce sa fac? Sa-mi dau foc în fata Primariei? Am facut toate demersurile posibile, dar toti ne duc cu vorba, repetând una si buna -<>", a declarat liderul protestatarilor, Turlica. Tot acesta spune ca marirea salariilor angajatilor DSP ar fi posibila din cele 3 miliarde de pe trimestrul întâi. Din dorinta de a elucida mai multe aspecte din acest protest si de a afla care este pozitia directorului DSP, am încercat a-l gasi la birou, însa zadarnic, acesta nu era de gasit decât a doua zi. În schimb, seful de sectie Nicolae Vanghele ne-a declarat ca revendicarile salariatilor sunt pe cale de a fi solutionate acestia fiind lamuriti ca în conditiile în care exista disponibilitati financiare, vor fi aplicate prevederile legii care aproba drepturi pentru toti salariatii. „Noi am aprobat tarifele pentru taxa de habitat în luna decembrie, iar legea privind acordarea sporurilor salariale, ma refer la cei 1,8 milioane de lei, a aparut în luna ianuarie 2007. Noi nu puteam sa umblam la tarifele aprobate deja cu atât mai mult cu cât oamenii au platit taxa de habitat la începutul anului. Nu puteam sa batem la usi ca sa percepem bani în plus si astfel sa avem bani pentru a acorda si aceste sporuri care sunt în conformitate cu legea. La rectificarea din luna iunie vom prevede si aceste sume.", ne-a spus Nicolae Vanghele. Domnia sa a mai declarat ca drepturile banesti ale salariatilor DSP nu vor fi aplicate si retroactiv. Angajatii vor primi sporurile începând cu luna iunie. Cert este ca si functionarii directiei sunt nemultumiti ca „oamenii din primarie", iau bani, lunar, pentru igiena si sanatate si ei nu. De ce unii sa fie mai sanatosi, mai curati si mai placut mirositori decât altii? De ce sa aiba DIAP-ul si oamenii sai tichete de masa? Ieri, greva spontana s-a încheiat în jurul prânzului. Nicolae Vanghele ne-a declarat ca oamenii au înteles ca îsi vor putea primi drepturile solicitate dupa luna iunie, în masura posibilitatilor. Angajatii DSP-ului asteapta probabil ca, pe lânga sporuri, salarii marite si tichete sa primeasca si maturi performante.

Ignorând protestele internationale, Ucraina a deschis controversatul canal Bâstroe. Demnitarii ucraineni s-au adunat miercuri pentru a sarbatori finalizarea primei parti a lucrarilor la canalul Dunare–Marea Neagra. Anterior, au trimis invitatii tuturor diplomatilor, inclusiv ambasadorului român, Alexandru Cornea. Constructia canalului a facut obiectul unor dispute de durata româno-ucrainene, în care au fost implicate si câteva institutii internationale si grupuri ecologiste. Ministrul de Externe Adrian Cioroianu declara, în urma cu 3 zile, ca i-a transmis adjunctului ministrului de Externe ucrainean îngrijorarea sa fata de continuarea proiectului Bâstroe, un canal de mare adâncime. Diplomatia româna a încercat sa convinga Kievul sa abandoneze proiectul. Ucraina insista însa ca noua constructie va fi amplasata pe teritoriul sau si ca, implicit, are dreptul sa îl exploateze în functie de nevoile sale economice si politice. Autoritatile ucrainene au insistat ca vor proteja zona din punct de vedere ecologic, desi o serie de organizatii de protectie a mediului au avertizat ca lucrarile pot provoca daune importante ecosistemului Deltei Dunarii. În plus, organizatiile ecologiste avertizeaza ca proiectul va necesita fonduri importante, pentru curatarea aluviunilor în fiecare an. Chiar Fondul Mondial pentru Natura s-a implicat în campania anti-Bâstroe, în sprijinul României. Canalul Bâstroe pune în pericol ecosistemul Deltei Dunarii. Flora si fauna din Delta resimt deja efectele negative cauzate de lucrarile de constructie, iar pe termen lung exista riscul disparitiei mai multor specii. Delta Dunarii este declarata Rezervatie a Biosferei si face parte din patrimoniul mondial UNESCO, fiind protejata în mod special. Ministerul de Externe a declarat ca România va transmite noi mesaje diplomatice în care va cere Ucrainei sa nu efectueze noi lucrari si sa lase proiectul în actualul stadiu. „Nu îi putem face sa înteleaga ca finalizarea proiectului va afecta în mod ireversibil aceasta zona geografica unica. Ei ne spun ca acest canal are o importanta economica si ca ne poate aduce unele câstiguri în acest sens. Va trebui sa recurgem la procedurile europene", a subliniat Cioroianu. În plus, Bucurestiul se va adresa organizatiilor internationale cu competente în domeniu, pentru a gasi o solutie. Seful IJPFN Tulcea, cms.-sef Cristian Rogojeanu, ne-a declarat ca domnia sa nu a primit nimic oficial legat de aceasta inaugurare si nimic nu se modifica în zona de competenta a institutiei. „Eu nu stiu de nici o inaugurare pentru ca nu am vazut nicio ceremonie pe Dunare, nici o lucrare, nici o oficialitate. O astfel de inaugurare a avut loc si în urma cu o luna si acum doua luni... Eu am citit în presa despre aceasta noua inaugurare. Însa, repet, pe bratul Chilia nu am vazut absolut nimic. Mai mult, traficul naval se desfasoara în ritm normal ca si pâna acum. Nu stiu cine a oferit aceasta informatie si de unde a fost preluata aceasta idee. De aceea, despre ceea ce nu stiu, nu fac comentarii”, ne-a declarat cms.-sef Cristian Rogojeanu. Directorul INCDDD, Romulus Stiuca, declara legat de acest subiect ca îl cunoaste numai din presa, iar pe cale oficiala nu a fost transmis nici un comunicat în acest sens: „noi ne-am încheiat menirea fata de aceasta chestiune în urma cu doi ani de zile, atunci când prin Conventia ESPOO s-a transmis un comunicat clar, anume un studiu de impact al partii române care demonstra fara dubiu, impactul major asupra mediului al acestei masive lucrari hidrotehnice”.

Ca în toate capitalele de judet, si la Tulcea a fost marcata Ziua Europei. De unde au avut, de unde nu au avut, sefii de servicii ministeriale au pus mâna de la mâna si-au încropit o coroana. Ceremonia de la Monumentul Independentei a fost urmata de manifestarile din Piata Civica. Si astea trase la indigo, ca doar în fiecare an sarbatoarea este aceeasi, actorii ce se mai schimba dupa cum bate vântul puterii. Rarefiata prezenta europenilor-tulceni în Piata Civica. La umbra, pe banci, câtiva pensionari care si-asa nu aveau ce face, secondati de nepoti, asteptau sa vada ce se-ntâmpla. Unii au auzit la radio ceva cu Europa, dar nu stiau foarte bine ce. Tot despre reumatisme, preturile mari, medicamentele lipsa si pensiile mici au preferat sa vorbeasca. Sunt subiecte interesante si mereu în actualitate. Ca atare, functionarimea de prin birouri a intrat în mobilizare generala. Si daca popor nu e... luam din rezerva mereu la îndemâna, si anume functionarii publici, aplaudacii mereu la dispozitie. Ridicati de pe scaunele unde trudesc pentru comunitate, înfingându-li-se în mâini câte un steag cu fata dubla (steagul Europei fata, verso steagul national), distribuit din ligheanul de la intrarea în CJT, directori, contabili, juristi, plimbatori de hârtii de la un birou la altul etc... au purces în Piata. Astfel, s-a umplut platforma de lume, a iesit la numaratoare vulgul proaspat europenizat si integrat în emulatia marii sarbatori. Bun! De oameni am facut rost. Tulcenii care au avut vreo problema pe la usile administratiei publice nu au avut mari sanse sa si-o rezolve în perioada ceremonialului. Poate sa mai fi scapat vreun functionar neconvocat? Posibil! Desfasurarea ceremoniei a decurs fara incidente. Formatul fiind acelasi, fiecare si-a însusit poezia si a recitat-o ca la carte. Staff-ul judetului oricum a învatat pe de rost scheletul speech-ului, hârtia cu discursul confectionat de „omu' de la relatii publice", fiind asa, de inspiratie, în caz ca se uita sablonul. Exploatând momentul, unii si-au facut campanie electorala. PSD-ul a venit echipat cu sepcute si fulare personalizate cu însemnele partidului. Dupa consumarea ceremoniei, transpirati, membrii PSD si-au smuls accesoriile vestimentare pentru ca era caldura mare, mon-cher! Primarul Hogea, ca de obicei, si-a facut propria campanie de imagine. Câtiva tineri distribuiau la tot muritorul din Piata Civica „Info Util"-ul, gazeta cu si despre Constantin Hogea, primarul municipiului Tulcea, cel mai înfratit cu toate natiile, urraaa! Evident ca primarul s-a pozat si cu emblematicul pensionar care a vrut sa-l aiba amintire în albumul de familie ca sa-l vada si generatiile ce vor veni. Cei de la PNL erau parca transpusi în alta lume, cu atât mai mult cu cât se dau de ceasul mortii cine ia functia de sef la Garda Nationala de Mediu. Defilarea garzilor militare i-a pus la grele încercari pe bietii angajati ai Armatei române. Au batut ei pasul de defilare asa cum scrie la carte, însa totul s-a naruit atunci când au trebuit sa depaseasca o groapa astupata stângaci si în viteza cu niste pietre. S-au caznit bietii militari sa depaseasca obstacolul fara sa le fie afectata cadenta, însa imposibilul a fost greu de cucerit. Pasii au cam luat-o razna în încercarea de a ocoli groapa. Parca primarul Hogea a cam rosit si, cu siguranta, în gândul sau s-a jurat ca aduce granitul din China, cel târziu saptamâna viitoare, ca sa modeleze odata Piata Civica. Ca multe de-alde 9 Mai vor mai fi de acum înainte si, nu de alta, dar îsi rup bietii militari picioarele. Nu doar armata româna a avut de suferit de pe urma gropii ivite pe traseul de defilare. O alta victima a pârdalnicei de gropi a fost si o domnisoara care era mai-mai sa-si rupa bunatate de tocuri. De fapt, a fost o reactie în lant, pentru ca prima confruntare cu un crater din Piata Civica l-a avut o permanenta prezenta atragatoare în cercurile sefilor de directii. În linii mari, cam asa am serbat noi ziua Europei si Ziua Independentei si Ziua Victoriei, partea scortoasa si cu staif a manifestarilor. Nu au fost împrastiate materiale de publicitate electorala, nu s-au tinut discursuri politice si am apreciat decenta cuvântatorilor de pe scarile palatului administrativ. În schimb, fiecare a vrut usor sa iasa în evidenta. Din pacate, multi chemati putini veniti. Dar daca s-ar fi dat mici si bere?

În ultimii ani, asistenta sociala a copiilor defavorizati sau abandonati s-a modificat în repetate rânduri, punându-se accent pe reintegrarea în familie sau dezvoltarea copilului în sistem familial. Plasamentul si, ulterior, crearea retelei de asistenti maternali s-a vrut, si într-o oarecare masura s-a reusit, a fi o forma de dezvoltare a copilului dincolo de gardurile institutiilor de ocrotire. „Nu am avut probleme deosebite cu asistentii maternali pe care i-am pregatit noi. Copiii preluati în îngrijire s-au adaptat familiilor acestora, s-au creat legaturi afective, în sfârsit lucrurile au capatat latura dorita", ne spune Dumitra Badulescu, directorul DGAS Tulcea. Dupa cum ne spunea directorul Dumitra Badulescu, copiii aflati în pasament ar putea sa fie „abandonati" de asistentii maternali la vârsta adolescentei. Apare conflictul între generatii, crizele si puseele de personalitate tipic adolescentine, aspect care pune în dificultate relatia dintre asistentii maternali si copiii luati în grija. „Am avut un caz de acest gen, în discutie fiind o adolescenta crescuta de asistentul maternal. Familia respectiva a renuntat la fata invocând faptul ca nu se mai înteleg cu ea. Merge la discoteca, are tot felul de anturaje si preocupari ce nu le sunt pe plac. În sfârsit este vorba despre conflictul între generatii care pune probleme. Eu i-as întreba daca ar face la fel si cu copiii lor. I-ar da pe usa afara?", a declarat directorul DGAS, Dumitra Badulescu. Cu alte cuvinte, te poti debarasa de un copil ca de o mobila veche care nu-ti mai e de trebuinta. Daca unii copii reusesc sa-si gaseasca un mediu familial în care sa creasca, cu bune, cu rele, cu afectiune sau indiferenta profesionala, pe unii nu-i vrea nimeni. Este cazul celor 57 de copii de la Centrul de Plasament „Speranta”, ce au vârste cuprinse între 4-16 ani. Nimeni nu i-a luat în plasament sau în asistenta maternala. Nimeni nu i-a vrut si e putin probabil ca la aceasta vârsta sa mai aiba o sansa sa ajunga în familii, cel putin asta ne-a spus sefa asistentei sociale. Nu se integreaza în mediul scolar, nu vor sa munceasca, nu au dorinta de a progresa si, ca atare, au toate sansele sa devina viitorii oameni ai strazii. În centru mai pot sta doar pâna la vârsta de 18 ani. „Nu vor sa se adapteze si sa se integreze în societate, refuza sa mearga la scoala, refuza locurile de munca. Nu pot anticipa viitorul lor în conditiile date. În centru mai pot sta doar pâna la 18 ani", a declarat directorul Dumitra Badulescu. Pentru ei statul cheltuie miliarde de lei ca, în final, sa ajunga, poate, viitorii oameni fara rost si capatâi.

Liberalii o suspecteza pe proaspata înregimentata în PD ca ar activa în postul de consilier local pe lânga lege. Presedintele PNL Tulcea, Octavian Popa nu îsi aminteste sa fi existat în arhiva PNL o cerere de demisie cu toata procedura legala în regula a actualului consilier local membru PD. „Nu am gasit nici pâna acum o cerere de demisie din PNL a consilierului local Claudia Frandes. Numai simplu fapt ca a declarat acest lucru nu o absolva de calitatea de membru PNL”, afirma presedintele Popa. Liderul PNL de Tulcea invoca în acest caz statutul partidului national liberal si spune ca daca se va dovedi un lucru cert faptul ca din punct de vedere juridic consilierul Frandes a calcat strâmb trebuiesc luate masurile în consecinta. Contactat telefonic consilierul Claudia Frandes ne-a declarat: ,,Am pus demisia pe masa PNL în mai 2006. Am suficienti martori care pot sa confirme faptul ca am depus la acea data o cerere de demisie. Nu mi s-a dat un numar de ordine. Eu cred ca vorbim aici de un act unilateral de vointa, iar daca Octavian Popa invoca statutul Partidului National Liberal poate sa ia în considerare si faptul ca nu mi-am platit cotizatiile de un an de zile... Am crezut ca se vor bucura ca scapa de mine. Nu înteleg de ce tocmai acum, dupa un an, liberalii constata ca nu am un numar de înregistrare la cererea de demisie?!” În plus, consilierul Frandes a spus ca în eventualitatea unui atac liberal pe marginea acestui aspect de ordin juridic este pregatita sa riposteze: „Pot sa faca ce vor. Cunosc miza acestor intentii...postul meu de consilier. Nici o problema! Sunt pregatita pentru un spectacol de acest gen...”. In iunie 2004, Frandes a candidat pe listele Partidului National Liberal. În mai 2006 Claudia Frandes trânteste pe masa liberala cererea de demisie pe motiv de incompatibilitate cu politica manageriala a partidului. Divortata de culoarea politica, Frandes se ia la brat cu statutul de consilier local independent. Gândind ca nu-i sade bine fara suport politic Claudia Frandes da o palma liberalilor si trece cu adeziune cu tot, nu cu multa vreme în urma, în tabara PD unde era asteptata cu bratele deschise. Ce spune liderul PD Victor Tarhon: „Având în vedere acea etapa intermediara, adica statutul de consilier independent, în cazul Claudia Frandes pozitia PD e clara. Noi am luat-o în partid din aceasta postura...Fara a mai despica firu’ în patru, aceasta chestiune e o problema care apartine consilierului Frandes care o priveste si pe care trebuie sa si-o rezolve”.

Liderul PNL de Tulcea Octavian Popa i-a tras se pare presul de sub picioare lui Silvian Ionescu. Silvian Ionescu a fost propulsat în functia guvernamentala din pozitia de presedinte al organizatiei PD, sector 3 si de membru în conducerea centrala. În perioada 1987-1989, Ionescu a activat ca ofiter de securitate în cadrul Biroului Europa al Centrului de Informatii Externe (CIE). Personaj politic controversat si antrenat în scandaluri de presa, Silvian Ionescu pare sa fi intrat în colimatorul cabinetului Tariceanu. Surse credibile din anturajul PNL spulbera speculatiile facute pâna acum pe marginea acestui subiect ,,cântat'' pe la colturile politicului. Unii îl vad pe presedintele Popa ca si instalat în fotoliul de sef la Garda Nationala de Mediu. Dinspre capitala sunt semnale clare ca validarea presedintelui P.N.L. Tulcea, Octavian Popa, în postul de subsecretar de stat la Mediu în locul lui Silvian Ionescu este acum o pura formalitate. ,,Da. S-ar parea ca as a stau lucrurile. Am informatii precise în acest sens. Însa stiti cum e... Nimic nu e batut în cuie. Ramâne de vazut daca voi fi sau nu numit pe postul în discutie. În principiu cred ca nu se mai poate întâmpla nimic”, ne-a declarat liderul PNL Octavian Popa. Ordinul de numire în functia de sef la GNM a lui Octavian Popa, are se pare girul premierului Tariceanu iar documentul va intra în dezbaterea sedintei de guvern din aceasta saptamâna. Potrivit procedurii, Octavian Popa va trebui sa renunte prin demisie la postul de viceprimar al municipiului Tulcea (în 15 zile de la publicarea în M.O.) pe care îl ocupa în prezent. Pentru Agentia Nationala de Pescuit si Acvacultura, se vehiculeaza, de asemenea, o propunere a PNL-ului local în locul lui Gheorghe Stefan, în persoana lui Neculai Ionascu, actual sef al filialei locale ANPA.

Mai multi cetateni din Niculitel au fost chemati în judecata de firma care a cumparat via din localitate, ne-a spus prefectul Lefter Chirica. Potrivit declaratiei domniei sale, cetatenii, îngrijorati, i-au prezentat situatia solicitând interventia institutiei Prefecturii pentru solutionarea litigiului. Dupa cum ne-a declarat reprezentantul Guvernului, „oamenii nu înteleg de ce sunt actionati în instanta, la Bucuresti, în conditiile în care au capatat terenurile cu vie în termeni legali. Au titluri de proprietate perfect legale, în sensul ca au primit o treime din suprafata, restul fiind considerata investitia în cultura de vie. De exemplu, daca aveau de primit 1 ha, au primit doar 3000, restul fiind considerata contravaloarea investitiei în vie." Prefectul Lefter Chirica ne-a mai spus ca va încerca sa lamureasca lucrurile la ADS, întrucât dupa stiinta domniei sale, cultura de vie a fost vânduta firmei Sarica de catre institutia care gestioneaza domeniile statului. Societatea Sarica a carui actionar este un cetatean spaniol, cere anularea titlurilor de proprietate în instanta pe considerentul ca suprafata de vie de pe terenurile devenite proprietate privata îi apartine de drept. „Le-am spus oamenilor de la Niculitel care sunt chemati în judecata sa faca un memoriu colectiv pe care sa îl înaintam la Ministerul Agriculturii si la ADS sa vedem cum de s-a ajuns la aceasta situatie. Pe buna dreptate, cetatenii sunt nemultumiti, cu atât mai mult cu cât au titluri de proprietate si au investit în cultura", ne-a mai spus prefectul. Subprefectul Corvin Bangu, „omul cu legea în mâna" din Prefectura, ne-a spus ca situatia de la Niculitel este oarecum asemanatoare cu cea de la Aegyssus. „Cred ca aici se suprapun proprietatile în sensul ca omul a capatat terenul, iar Sarica are via. Este posibil ca atunci când terenul a fost vândut, societatea a preluat cu tot cu active, adica cu vie. De aceea, se suprapun proprietatile pentru ca oamenii între timp au primit titluri de proprietate pe terenul de sub vie. Daca îmi aduc bine aminte, toata povestea aceasta este de pe vremea unui ministru, Muresan, care avea o alta profesie ce nu avea tangenta cu agricultura. Cred ca ADS-ul este mai în masura sa rezolve lucrurile", ne-a declarat Corvin Bangu. Una peste alta, o buna parte din via de la Niculitel este în paragina. Butucii de vie nu se mai vad de buruieni si balarii. Oamenii locului ne spun ca aceasta este via statului si nu au nici o putere de a interveni. Stiu ca patronul spaniol nu mai îmbuteliaza în localitate, aspect sustinut si de primarul comunei care ne-a spus ca putini oameni mai muncesc la via Sarica. Localnicii care au primit terenul proprietate si si-au întretinut culturile, se pare ca va trebui sa raspunda în fata justitiei. Unii specialisti sustin ca în curând s-ar putea sa nu mai auzim despre renumita podgorie de la Niculitel.

La ultima conferinta de presa organizata de catre managerul Spitalului Judetean Tulcea, Ion Popescu, o asistenta medicala din sectia TBC a îndraznit sa-i ceara sefului sa ia masuri în privinta amenajarii la intrarea în sectie a unei rampe. „Aceasta rampa ar facilita mult accesul celor de la Ambulanta atunci când aduc câte un pacient, în conditiile în care aceasta lipseste suntem pusi în situatia de a duce bolnavii pe brate" îi spune asistenta sefului. Managerul a dat încuviintator din cap, în acelasi timp spunând „ca nu e chiar atât de usor precum se crede sa se construiasca o astfel de rampa. Drept exemplu stau si greutatile întâlnite la amenajarea rampei de la UPU care a fost construita prost, apoi refacuta, prin urmare vom vedea ce se poate face". Scurt, clar si cuprinzator. De atunci a trecut peste o luna de zile, iar sectia TBC tot în asteptarea rampei este. Ocupat cu amenajarea teritoriului în care activeaza, managerul Popescu a uitat, probabil, de doleanta medicilor. Prin urmare, în sediul principal avem geamuri termopan, euro-reparatii, ba mai mult, se planifica si construirea unei biserici în curtea spitalului. Nu suntem împotriva celor sfinte, dar o data ce vis-a-vis de institutia medicala este biserica, de ce mai e nevoie de înca una? Nici amenajarea unui spatiu mai larg pentru parcarea masinilor personalului nu lipseste din planurile directorului, cât despre rampa... Dumnezeu cu ea! Cum s-au descurcat medicii pâna acum, mai de bine, mai de rau, asa o vor face si în continuare. Cu toate acestea, managerul a obtinut si de data aceasta o bila neagra, si nu din partea noastra, ci din partea medicilor care si-au spus amarul si of-ul, iar acesta nici nu a catadicsit macar sa "încropeasca" o rampa, macar în purul stil românesc - "Las-o, ma, ca merge-asa, ne-am obisnuit cu ea!"

Locanici din Mihail Kogalniceanu, persoane fizice si juridice, s-au facut de la sine putere, stapâni pe sute de hectare de pamânt din domeniul statului aflate pe teritoriului comunei. Desi aceste abuzuri funciare se petrec de ani buni în ograda statului, se pare ca cercuri de interese au musamalizat aceasta practica.

Taina „mosierilor'' de la Mihail Kogalniceanu a rasuflat atunci când o societate comerciala a câstigat prin licitatie publica deschisa organizata la Bucuresti drept de folosinta pe aproximativ 1300 ha din domeniul statului aflate pe teritoriul comunei. Când S.C.C&C Agro-Tulcea, concesionarul în discutie, a vrut sa intre în posesia terenurilor „libere de sarcini'' a iesit mare taraboi mare... Basca, au constatat ca circa 360 de hectare de pamânt din suprafata revendicata de concesionar era deja cultivata. O serie de cetateni ocupasera abuziv acele terenuri fara acceptul cuiva si fara a fi pusi în posesie în temei legal, continuând sa-si exercite dreptul de folosinta într-o maniera destul de agresiva, cu toate ca nu aveau calitatea de proprietari dovedita cu titlu de proprietate. „La data când ne-am dus sa facem punerea în posesie aceasta suprafata era ocupata abuziv. În plus, s-a facut proces verbal de constatare în data de 18.09.2006, cu politia de fata, care nu ne-a ajutat cu nimic! Ne-au spus ca vor face ancheta ... S-a ales praful...”, afirma Angela Pop, directorul ADS Tulcea. Tensiunile cumulate în rândurile celor care s-au simtit lezati de prezenta concesionarului au scos în fata personaje care au sarit la jugulara S.C.C&C Agro-Tulcea, acuzând de escrocherie conducerea administrativa a societatii. De la ADS Tulcea am aflat ca societatea pârâta ,,este un model de comportament, fiind cu toate darile achitate la zi...”. Contactat telefonic, Costel Caloianu (împuternicit prin procura sa reprezinte S.C.C&C Agro-Tulcea de adminstratorul societatii, un avocat italian, Claudio Santarossa) ne-a declarat: ,,Cei care au asociat persoana mea, administratorul sau numele societatii, de toate aceste acuze sunt niste omizi! Oameni fara coloana vertebrala... Am documente pe care le pot pune la dispozitie, oricând sa probeze, fara nici un dubiu, dreptul câstigat prin licitatie la Bucuresti pe circa 1300 ha. Peste 300 de ha erau deja cultivate când s-a facut punerea în posesie. Unii domni cu influenta puternica la ADS au facut în asa fel încât sa ne trimita pe alte pamânturi deja ocupate si cultivate abuziv!'' Ca si cum problemele nu ar fi fost suficiente, se pare ca afacerea pe care a facut-o italianul pe pamântul Dobrogei nu este nici pe departe de perspectiva. Dupa razboiul cu localnicii care si-au însusit terenurile ADS-ului, S.C.C&C Agro-Tulcea începe sa piarda terenurile câstigate. Legile proprietatii îsi lungesc tentaculele si o parte din terenurile concesionate de societatea în cauza sunt revendicate. Astfel ca în temeiul legii 247/2005, Comisia locala Mihai Bravu a primit aproximativ 41 ha, M. Kogalniceanu a trecut în extravilanul propriu 435 ha, urmând ca si comuna Sarichoi sa muste din terenul pe care societatea l-a platit deja în avans pe un an de zile. Un lucru este cert: aparitia concesionarului italian la Mihail Kogalniceanu a tulburat apele într-o afacere funciara bine ferita pâna acum de autoritati. Sub ochii adormiti ai unor reprezentanti ai autoritatilor, câteva sezoane, niste terenuri au fost folosite fara ca cineva sa sinchiseasca. Nimeni n-a platit nimic statului, în schimb, buzunarul propriu, probabil, a devenit consistent. Cine se afla în spatele acestor inginerii, greu de spus... Cineva a tolerat însa cu buna stiinta împroprietaririle la bunul plac facute ca în vestul salbatic pe mosia ADS . Purtatorul de cuvânt al IJP Tulcea, inspector principal Daniela Condrea, ne-a declarat ca organele de ancheta ale IJP Tulcea au avut cazul în mâna însa s-au lepadat repede de competenta: ,,Nu a fost nimic de ordin penal...Au fost, într-adevar, la acea vreme când s-a facut punerea în posesie ceva conflicte locale... dar nu au fost probleme. Nu este prima oara când ADS-ul încearca sa arunce în cârca Politiei probleme pe care nu poate sa le rezolve si încearca sa scoata castanele din foc cu mâna altuia”. Prefectura Tulcea a luat deja în colimator cazul Kogalniceanu. ,,Vom verifica ce se întâmpla acolo prin serviciile deconcentrate”, ne-a declarat reprezentantul guvernului în teritoriu, Lefter Chirica. Un caz asemanator ,,mocneste'' în localitatea Nalbant, unde este pe cale sa explodeze se pare un conflict între un om de afaceri care a cumparat activele fermei Nalbant si care acum se razboieste cu legile fondului funciar si beneficiarii acestora. Omul de afaceri nu poate sa accepte si sa se împace cu ideea ca planul sau de afaceri este ruinat de aplicarea acestor acte normative care suprapun proprietati si fac varza nervii tuturor. De asemenea, si aici Prefectura Tulcea promite ancheta.

Suma nu va ajunge prea curând în Tulcea, iar drumurile forestiere risca sa ramâna impracticabile ani buni de acum încolo. Mai ales în conditiile în care Ministerul Agriculturii nici nu mai vrea sa se implice în problemele existente la nivelul judetului, iar institutiilor silvice nu le ramâne decât sa se descurce din sursele proprii, reduse la jumatate tot de catre Minister. Directia Silvica Tulcea este nevoita sa se de-a tumba si sa faca ,,minuni'' cu un buget auster de câteva miliarde de lei. Lucrarile de reabilitare a drumurilor forestiere se face din saracia veniturilor proprii si se cârpeste pe ici pe colo ce se mai poate si cu propriile utilaje. Firmele de profil fug de licitatiile Directiei Silvice atunci când vine vorba de o eventuala lucrare pusa la bataie de padurari. ,,Ne descurcam din bugetul propriu. Lucrari de reabilitare se fac dupa posibilitati însa va dati seama ca nu se poate face mare lucru. S-au promis fonduri pentru acest lucru însa se pare ca au fost blocate conturile.. Ministrul Flutur nu a mai semnat probabil ordinul. Acum pâna se acomodeaza Traian Remes va mai dura ceva vreme pâna se va limpezi aceasta problema...”, ne-a declarat purtatorul de cuvânt al Directiei Silvice Tulcea, Elena Doros. Anul trecut a existat o tentativa pentru organizarea unei licitatii de la care se spera încheierea unui contract pentru refacerea drumurilor forestiere, circa 300 de km la total. Lucrarile însa nu au început nici la aceasta data, iar Ministerul Agriculturii pare sa fi uitat cu totul de ele. „Nu s-a mai organizat nimic... Se pare ca actuala situatie politica a generat aceasta situatie... Ministerul nu a mai alocat nici un ban. Cred ca lucrurile se vor rezolva în cele din urma”, a precizat Elena Doros. Regia Nationala a Padurilor a gasit o solutie de rezolvare a acestor probleme printr-un credit foarte avantajos la Banca de Dezvoltare a Comunitatii Europene, cu o perioada lunga de rambursare si dobânda foarte mica. Reprezentantii bancii au fost în teren, iar anul trecut s-au întocmit documentatiile. Lucrarile trebuiau sa înceapa în august 2006, însa creditul a fost blocat. Trebuiau niste avize de la minister. S-a asternut praful! Preocupat se pare mai mult de aspectele de ordin politic si de propria imagine, domnul Flutur fost ministru la Agricultura, a intors spatele problemelor Silviculturii. Regia Romsilva e la limita de avarie si, din câte se pare, sustinerea unui program amplu de investitii: drumuri forestiere, amenajari hidrografice, constructii etc sunt un lux! În teritoriu, situatia este, de asemenea, grava, directiile silvice fiind în imposibilitatea de a executa minimul de lucrari necesare pentru a asigura continuitatea padurii. În multe judete din tara, printre care se numara si Tulcea, s-a ajuns într-o astfel de situatie care te scuteste de comentarii...

Se pare ca în dobândirea titlurilor de proprietate pe anumite suprafete de teren a ajuns acum sa fie si în atentia procurorilor de la DIICOT. Potrivit informatiilor noastre, un functionar din cadrul Primariei Bestepe si-ar fi însusit o suprafata de teren fara sa fi avut dreptul legal de a-l dobândi. Mai mult decât atât, se spune ca având competenta de a gestiona terenul agricol, s-ar fi împroprietarit de la sine putere, iar pe acea suprafata de teren ar fi fost emis titlul de proprietate. Mai pe româneste, omul si-a dat pamântul, apoi l-a tranzactionat fara sa fi avut acest drept. Ulterior, terenul a fost vândut unei agentii imobiliare contra sumei de 1 miliard de lei. „Noi nu va putem pune la dispozitie date din dosar deoarece cazul este în cercetarea noastra, urmând ca în momentul în care conturam datele problemei sa putem face publice anumite aspecte. Pâna atunci însa nu facem nici un comentariu legat de aceasta speta”, ne-a declarat seful DIICOT, procurorul Grigoras. Nici Prefectura Tulcea nu a fost foarte generoasa în a ne prezenta mai multe aspecte ce tin de asa-zisa autoîmproprietarire de la Bestepe. Prefectul Lefter Chirica nu cunostea cazul de la Primaria Bestepe, în schimb subprefectul Corvin Bangu ne-a declarat raspicat ca se fereste sa faca declaratii si sa prezinte un punct de vedere oficial. „Noua ne-a cerut Parchetul de pe lânga Tribunalul Tulcea niste documente legate de un titlu de proprietate eliberat pe o suprafata de teren de acolo. Noi am pus la dispozitie titlul de proprietate si documentele urmând ca Parchetul sa decida cum stau lucrurile”, ne-a spus Corvin Bangu. Chiar daca este începuta urmarirea penala, functionarul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie pâna la proba contrarie.

În strainatate, plaiurile mioritice nu au în general o imagine buna, iar în aceste conditii, cu atât mai mult, turismul trebuie sa fie un factor important în redefinirea imaginii. Cum contribuie Tulcea la acest proces? Ca doar avem pretentii de oras important în turismul european... Potentialul turistic al Deltei este imens... Bla bla bla... Facem seminarii peste seminarii pe bani publici, în care se creioneaza planuri peste planuri si strategii, care mai de care mai pompoase din spatele unor mape frumos colorate, rasfoite cu plictis. Un obicei devenit mecanic într-o sala de sedinte... Scapa se pare din vedere un aspect. Administrarea este una dintre cele mai mari probleme ale turismului. Problemele cu turismul românesc nu tin se pare numai de mentalitate, ci si de administratia locala, care, cel putin în ceea ce ne priveste, nu a fost capabila sa adopte un plan aici la portile paradisului deltaic. Este o pierdere de oportunitate economica care are un raspuns clar ca un paduche pe frunte: performanta autoritatii locale lipseste. Un factor vital în reteta de succes a turismului tulcean este sa stii sa-ti creezi o imagine de marca, un brand. Imaginea Deltei, imaginea orasului cu pretentii turistice de cinci stele nu corespunde cu ceea cear trebui sa fie... Daca luam faleza ca etalon suntem de-a dreptul lamentabili. Seara, lumea se îmbraca frumos si cuplurile parfumate se plimba romantic pe faleza, fiind învaluiti de niste ritmuri de manele iesite dintr-un casetofon ieftin, protejat de un grup pestrit din zestrea minoritara municipala... Putin mai încolo, grupuri de turisti înghesuiti de masinile parcate doldorura si moca. Tot pe faleza, ca prima impresie pentru turistii de pretutindeni care calca pentru prima data în portul Tulcea, se promoveaza constant valorile noastre traditional -spirituale. În plus de santiere, bucataria traditionala, arta si creatia populara autohtona se translateaza grotesc într-o explozie pestrita de culoare galben -verde -albastru împanata cu un soi de negustorie prost inspirata. La Tulcea, în fata acestor, experimente esuate din bucataria turistica autohtona, bucatarul de primar Constantin Hogea îsi umfla bojocii cu o noua performanta gastronomica: reteta esecului ,,Salata orientala de pe faleza'' Sunt doar câteva dintre reperele care ne vor ajuta sa ne facem cunoscuti în lume. Sunt valori certe, incontestabile si fac parte din mentalul nostru colectiv. Ele ne reprezinta cel mai bine în fata oaspetilor… O astfel de campanie publicitara de amploare pentru promovarea turismului autohton în strainatate, printr-un astfel de clip, nu va promova turismul în Delta Dunarii, ci îl va scufunda în mediocritate si anonimat.

Despre cum merg lucrurile în cadrul ANPA au curs valuri de cerneala. Filiala locala nu are prerogative si nici personalitate juridica pentru a dirija fondurile, iar cei care ar trebuie sa se ocupe cu gestionarea resursei piscicole abia la sfârsitul lunii aprilie au primit cota de carburant pentru ambarcatiunea de tip BM. Din ianuarie si pâna la 1 mai singura sansa de a prinde braconieri a acestora a fost, probabil, sa se uite cu ocheanul peste balta din birou. Si toate acestea în asteptarea ratiei de benzina si motorina ce era asteptata de la o saptamâna la alta. Angajatii ANPA cumpara ceea ce le trebuie din bani personali, în ideea ca le vor fi decontate cheltuielile. În schimb, aceeasi grupare de inspectori care au atributiuni în a administra si a pazi resursa piscicola îsi iau lefurile lunar tocmai pentru ca cel putin la nivel teoretic se presupune ca se achita de aceste sarcini de serviciu. Filiala Tulcea a ANPA nu are prea multe puteri. Lista cu "nu are" e lunga si începe cu nesansa de a nu fi ordonator de credite si de a nu avea personalitate juridica si putere decizionala. Fiecare problema care apare la nivelul asociatiilor de pescari sau pe întreg segmentul administrarii resursei piscicole este plasata în curtea Bucuresti-ului. Ridicatul din umeri este un sport practicat în teritoriu pentru ca multe aspecte tin în exclusivitate de ANPA Bucuresti.

În timp ce lucrurile se învârt în jurul cozii iar grija sefului ANPA Bucuresti de a fi capturati sturionii pentru reproducere constituie o preocupare asupra caruia se aplica cu grija si dragoste, asociatiile de pescari asteapta înca eliberarea autorizatiilor de pescuit. Potrivit legii, autorizatiile vechi au expirat la sfârsitul anului 2006 iar pe 10 aprilie a expirat termenul de prelungire a acestora. Mai multi pescari, ne-au declarat ca în acest moment sunt, pe buna dreptate, niste braconieri întrucât cei care pescuiesc la mare sau la scrumbie nu pot prezenta autorizatii de pescuit. Directorul filialei ANPA Tulcea ne-a declarat ca problema aceasta tine în exclusivitate de institutia de la Bucuresti iar legea este clara în sensul ca autorizatiile trebuie reînnoite anual. Domnia sa a spus ca problema se va rezolva însa nu ne-a putut oferi amanunte legate si de perioada de timp în care asociatiile de pescari din judetul Tulcea vor capata autorizatii noi. În aceasta perioada dupa cum sustine si seful ANPA Tulcea, Neculai Ionascu, asociatiile de pescari sunt tolerate de institutiile statului, atât de însasi ANPA, cât si de Politia Deltei, ARBDD, Politia de Frontiera. Domnia sa a mai sustinut ca toti pescarii au permise de pescuit valabile pentru zece ani de zile, în schimb accesul la resursa piscicola se face numai în baza autorizatiilor emise de ANPA. Nici cei care pescuiesc conform perioadei nu sunt usi în legalitate si asta ne spune tocmai reprezentantul administratorului în teritoriu. Domnia sa nu are calitatea de a prelungi sau de a emite autorizatii si, ca atare, problema a fost plasata la Bucuresti. Seful Politiei Deltei, cms.sef Stefan Leonte ne-a declarat ca stie situatia si se verifica de obicei daca pescarul respectiv are depuse documentele pentru autorizarea activitatii pentru anul în curs. Este dificil dar nu imposibil de a departaja pescarul autorizat, dar… înca neautorizat de braconierul consacrat. La rândul sau, subprefectul Ioan Boieru, în calitate de sef al Comandamentului Antibraconaj sustine ca nu este treaba membrilor acestui organism sa puna în legalitate asociatiile de pescari carora le-a fost data balta înapoi. Mai mult decât atât, Ioan Boieru sustine ca toata treaba poate fi asemanata cu permisul de conducere suspendat. Dupa teoria subprefectului, daca n-ai permis nu te urci la volan si, ca atare, asociatiile de pescari sa faca bine sa stea acasa pâna când intra în legalitate. Bine, bine, dar ce facem cu pescuitul la mare si la scrumbie? Fiecare îsi face socotelile sale si are rationamentele sale economice. Pentru o bâlba a ANPA care nu se mai termina pescarii sa stea în batatura si sa manânce stevie? Sa întelegem ca pentru administratorul resursei piscicole mai importanti sunt sturionii si societatile care îi captureaza. Autorizatiile speciale sunt în regula tot timpul anului, iar cinci firme se bucura din plin de grija si dragostea sefului ANPA pentru specia sturionului. Gurile rele spun ca acele permise de pescuit speciale sunt usor de contrafacut, chiar un politist a spus ca si domnia sa ar putea sa faca vreo cinci bucati. În linii mari astea se întâmpla. Benzina vine semestrial, dialogul Tulcea-Bucuresti functioneaza din ce în ce mai greu, asociatiile de pescari s-au transformat în asociatii de braconieri, iubirea pentru sturioni creste direct proportional cu capturile, desi oficial nu s-a realizat cota de exemplare pentru reproducere (n.n. unii spun ca a secat balta de atâtia sturioni prinsi). Unii pescari si presedinti de asociatii, mai cârcotasi din fire, se întreaba când vor putea sa-si reînnoiasca documentele în conditiile în care unii le-au depus din decembrie 2006. N-au aflat înca raspunsul. Balta mai are peste si este gestionat de ANPA. În calitate de unic administrator al resursei naturale se pare ca nu a încheiat nici un protocol cu politia privind actiuni antibraconaj. Doar o barca a institutiei, praduind ultimele cantitati de carburant, a fost dislocata la Grindu atunci când s-au braconat sturionii. Pardon, au fost capturati legal pentru reproducere.

Ordinul 295 din 03/04/2007 semnat de ministrul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Dan Stefan Motreanu si publicat în M.O. aproba modul de implementare, a conditiilor specifice si criteriile de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plati nationale directe complementare în sectorul zootehnic, în acord cu reglementarile comunitare în domeniu. Prima pe exploatatie se acorda producatorilor agricoli (societati agricole si alte forme de asociere în agricultura) ,,o singura data pe an, în functie de efectivul de bovine înregistrat în Registrul national al exploatatiilor la data de 31 ianuarie 2007, care îndeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii: exploatatia sa fie de minimum 3 capete de bovine; vârsta bovinelor sa fie de minimum 6 luni; exploatatia sa fie înregistrata în Registrul national al exploatatiilor la data solicitarii primei; sa nu aiba datorii la bugetul de stat si la bugetul local”, ne-a declarat ing Costel Bazbanela, sef serviciu Plati Subventii din cadrul APIA Tulcea. Pentru a beneficia de prima prevazuta solicitantii trebuie sa depuna o cerere la sucursala judeteana a Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura, respectiv a municipiului Tulcea, dupa caz, pâna la data de 31 mai. Cererea trebuie sa fie însotita de urmatoarele documente: copie de pe buletinul de identitate/carte de identitate/cod unic de înregistrare/certificat de înregistrare; declaratie pe propria raspundere ca nu au datorii la bugetul de stat si la bugetul local. Ordinul semnat de ministrul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii rurale, Dan Stefan Motreanu prevede prime si pentru crescatorii de ovine. În acest caz prima pe cap de animal se acorda producatorilor agricoli o singura data pe an, pentru ovinele si/sau caprinele care îndeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii: efectivul din exploatatie sa fie de minimum 50 de capete de ovine/25 de capete de caprine, care au fatat în anul pentru care se face solicitarea primei; efectivul de ovine/caprine pentru care se solicita prima este înscris în Registrul agricol la data de 31 decembrie a anului anterior solicitarii primei; efectivul de ovine/caprine pentru care se solicita prima sa fie mentinut în exploatatie în perioada de control, 1 iunie - 31 august, la adresa mentionata în cerere; în plus solicitantul trebuie sa faca dovada ca nu are datorii la bugetul de stat si la bugetul local. Costel Bazbanela: „Acordarea primelor de la bugetul de stat, în cadrul platilor nationale directe complementare (PNDC), se face în ordinea depunerii cererilor, începând cu data de 1 august pentru exploatatiile de bovine si cu data de 1 septembrie pentru efectivele de ovine/caprine. Nu s-au stabilit înca sumele...”.

Sprijinul financiar acordat de Uniunea Europeana agriculturii, pentru dezvoltarea islazurilor comunale, ar putea fi ratat daca pâna la data de 15 mai nu sunt depuse cererile pentru finantarea dezvoltarii pasunilor eligibile. Primarii din comunele cu astfel de pasuni aflate în proprietate a comunitatii trebuie sa ia masuri rapide pentru a se înscrie în normele de eligibilitate impuse de UE, altfel banii se duc pe apa sâmbetei. Potrivit declaratiei directorului executiv al Agentiei de Plati Tulcea, Ioan Gosav, la nivel national sunt în joc peste 500 de miliarde de lei vechi, bani pe care comunitatea europeana îi va dirija spre dezvoltarea pasunilor însa numai în conditiile în care situatiile sunt finalizate pâna la termenul limita. La nivelul judetului Tulcea sunt inventariate aproximativ 60.000 ha de pasune însa pâna ieri primariile depusesera situatiile pentru 23.400 ha de pasune considerata a fi eligibil. Potrivit informatiilor furnizate de APIA Tulcea, se lucreaza pe ultima suta de metri la inventarierea acestor domenii, însa pentru ca banii sa poata fi accesati, comunitatile locale trebuie fie sa dea în concesiune pasunile asociatiilor de crescatori de animale, fie sa le treaca în regim de urgenta în domeniul privat al localitatilor, astfel încât fondurile europene sa fie accesate. Interesant este urmatorul aspect: în unele localitati pasunile au facut obiectul retrocedarilor în baza legilor proprietatii, iar în alte comunitati nu exista asociatii ale crescatorilor de animale. Crescatorii individuali care au pe lânga casa o vaca, doi porci, câteva oi etc. nu au calitatea de a cere bani din punga europeana pentru amenajarea islazurilor.

Potrivit unei adrese semnata de directorul general al Agentiei de Plati si Interventii, Nicolae Sterghiu, consiliile locale, în calitate de organe de specialitate ale Administratiei Publice pot detine pasunile în proprietate privata supusa regimului juridic de drept comun. Pentru ca o primarie sa primeasca bani din fondurile europene pentru amenajarea islazurilor, în baza schemelor de plati directe trebuie sa treaca pasunile în domeniul privat pentru a putea solicita plata dezvoltarii acestora. Pe de alta parte, în cazul islazurilor comunale pot beneficia de fonduri europene doar cei care au concesionat pasunile în baza unor titluri valabile. Acestia sunt beneficiarii platilor directe. Din pacate, la nivelul judetului Tulcea putine sunt comunele care au parcurs toate etapele pentru a accesa milioanele de euro din bugetul comunitatii europene. Întrucât pentru a primi acesti bani pasunile trebuie concesionate, arendate sau închiriate crescatorilor de animale grupati în asociatii, societati etc. Dupa cum spunea directorul Gosav unei comune din judetul Tulcea îi pot reveni în jur de 600-800.000 euro, bani care ar pute fi pierduti daca primarii nu se misca în timp util. Potrivit estimarilor specialistilor APIA Tulcea, pe lânga cele 23.400 ha de pasune inventariata deja, pâna la termenul de 15 mai judetul Tulcea ar putea ajunge la un total de 35.000 ha de izlaz care sa îndeplineasca conditiile de eligibilitate. „Restul pasunilor de pâna la 60.000 ha sunt fie împadurite, fie nefolosite. Mai facem mentiunea ca toate pasunile vor fi verificate, inventariate pentru a urmari gradul în care acestea sunt întretinute. Nu vor primi bani acela comunitati sau acei crescatori de animale care nu au întretinut islazurile", a declarat Cristina Gherghisan, sef IACS din cadrul APIA Tulcea.

La nivelul judetului Tulcea, se trage tare pe ultima suta de metri pentru accesarea acestor fonduri. Directia Agricola a instruit primarii în legatura cu posibilitatile accesarii acestor bani si i-a sfatuit sa faca cât mai repede posibila gasirea unei forme de proprietate asupra pasunilor care sa permita accesarea acestor bani europeni. Problema este ca la noi nu exista asociatii si societati care se preocupa cu cresterea animalelor si de aceea treaba e mai complicata prin unele locuri. „Lucrurile nu sunt deloc simple si trebuie privite cu seriozitate. Primariile nu pot primi banii decât în conditiile descrise iar timpul e deja de scurt. O maniera de abordare a acestei probleme ar fi sa determinam crescatorii de animale de la sate sa se grupeze în aceste asociatii, sa închirieze islazurile si sa poata primi acesti bani. S-au depus si la noi cereri pentru pasuni, de la primarii însa mai sunt si alte primarii care au întârziat. Sunt niste termene care trebuie respectate altfel riscam sa nu punem mâna pe acesti bani", a declarat Vasile Gudu, directorul DGA Tulcea. Pâna la urma lucrurile par simple si complicate în acelasi timp. Atât directorul Directiei Agricole, cât si directorul APIA sunt de parere ca lucrurile se pot misca repede ca sa nu pierdem fondurile UE. Salariatii APIA n-au avut week-end prelungit, 1 Mai Muncitoresc pentru ca au lucrat zi lumina la centralizarea datelor. Mai nou, pâna pe 15 mai trebuie sa se termine inventarierea în registrul fermelor a tuturor suprafetelor agricole, si a efectivelor de animale. În judetul Tulcea sunt 284.548 ha de teren agricol eligibil. Daca APIA nu reuseste sa prezinte toate situatiile în acest termen de 15 mai, exista pericolul sa iasa din schema, fiind asigurati totusi ca la Tulcea nu se întâmpla acest lucru. Si apoi, sa fie Guvernul întelegator ca doar oamenii sunt în primul an de lucru si mai au de învatat. Doi la mâna: Polonia a accesat doar 30% din fondurile UE, iar noi sa ne cramponam de niste pasuni acolo.

Intr-o editie de data recenta a ziarului nostru aduceam la cunostinta opiniei publice si atrageam atentia asupra unui ,,atentat'' la istoria urbei savârsit cu voie de la seful executivului local Constantin Hogea. Amintim ca în urma cu aproximativ o saptamâna un cimitir din secolul XIX apartinând unei comunitati locale a orasului modern Tulcea, a fost profanat de o firma angajata a Primariei într-o lucrare edilitara desfasurata pe strada Gloriei chiar la intrare în Monument. Semnalul de alarma a venit din curtea ICEM Tulcea:,,Nu s-a depus nici o documentatie din partea executantilor lucrarii. Legal, asemenea lucrari într-o zona sit trebuie supravegheate de o echipa de arheologi. Ar fi trebuit sa existe un aviz din partea Directiei Culte si Patrimoniu care însa nu a fost solicitat", ne-a declarat la acea vreme Aurel Stanica, cercetator Muzeul de Istorie si Arheologie. Ieri, în plenul Colegiului Prefectural, reprezentantul Guvernului în teritoriu Lefter Chirica s-a aratat iritat de aceasta bâlba din curtea administratiei locale care a ignorat fatis normele legale în vigoare privind autorizarea unor lucrari edilitare în zonele declarate sit arheologic. În cazul de fata zona Monument este inclusa pe lista ca sit arheologic declarat de categoria A conform listei monumentelor. Axenia Hogea, directorul Directiei Culte si Patrimoniu a scapat porumbelul: „Primaria Tulcea a fost avertizata de noi. Am trimis în repetate rânduri adrese spre înstiintare. Nu au tinut cont de ele…”. ICEM a dat se pare si el vârtos cu bâta în balta. Desi isprava primarului Hogea se desfasura în toata splendoarea în curtea admnistrata de dr. Florin Topoleanu (director I.C.E.M. Tulcea) nimeni nu s-a grabit sa monteze în zona placute avertizoare care sa tina departe de buldozerele municipalitatii un sit arheologic de categorie A! Rusinica!!! Directorul Hogea a tinut sa precizeze însa faptul ca, în prezent, contractul de supraveghere de specialitate a lucrarii edilitare din zona Monument a fost încheiat intrându-se în legalitate.

În timp ce toate actele normative care vizeaza reforma sanitara au fost aprobate si au intrat în vigoare în mai 2006, proiectul Legii farmaciei zace de multa vreme pe site-ul Colegiului Farmacistilor din România. Retras pentru ca impunea o anumita distanta la care ar fi putut sa functioneze o farmacie fata de alta, proiectul initial a fost reafisat pe site-ul Colegiului cu mai multe luni în urma, fara ca în el sa mai fie vreo prevedere în sensul amintit. În proiectul actual, singurul criteriu de care Colegiul va trebui sa tina seama la autorizarea unei unitati este cel demografic. Potrivit proiectului, în orase, o farmacie se va înfiinta la minimum 3.000 de locuitori, iar în mediul rural, la cel putin 4.000, în localitatile cu o populatie ce depaseste acest numar. În localitatile rurale cu sub 4.000 de locuitori se va accepta sa functioneze maximum o farmacie. Acelasi proiect mai spune ca Ministerul Sanatatii, prin Directia Farmaceutica, va afisa pe site-ul lui, lunar, numarul farmaciilor cu aviz de functionare, pe localitati, si va prezenta în mod expres localitatile urbane care au un numar deficitar de farmacii. Dar despre criza de farmacii din mediul rural nu se pomeneste nimic. Desi unul dintre drepturile esentiale ale asiguratilor la sanatate este acela de a beneficia de medicamente în conditii nediscriminatorii, în judetul Tulcea sunt poate mii de persoane din categoria celor mentionate, din mediul rural, nu au acces la tratament în ambulatoriu (la domiciliu). Si aceasta deoarece în zona în care locuiesc nu au o farmacie de unde sa-si ridice reteta. Ce perspectiva au zonele descoperite sa aiba si ele farmacii? Din pacate, în judetul Tulcea cererile de înfiintare a farmaciilor în mediul rural sunt aproape imposibil de pus în practica, pentru ca în primul rând nu sunt farmacisti si asistenti de farmacie. În schimb, solicitarile pentru orase sunt destul de frecvente.

Atât medicii cât si farmacistii invoca acelasi motiv pentru lipsa de interes a acestora fata de mediul rural. „Este foarte mare nevoie de farmacii la tara, dar atât timp cât nu va fi un program de stimulare, de atragere aici a farmacistilor, lucrurile nu se vor schimba. Pentru ca într-o comuna o farmacie nu poate supravietui daca nu vinde medicamente de cel putin 100 milioane lei. Numai un soft de calculator, care îi trebuie chiar si la un punct farmaceutic, înseamna un efort financiar de aproximativ 600 de euro. Cum sa vina farmacistii la tara, când cele existente abia traiesc din retetele eliberate, pentru ca numerar nu vând mai nimic? Nu este posibil sa reziste o farmacie, mai ales dintr-o zona saraca, daca nu este sustinuta", este de parere unul dintre medicii de familie din mediul rural. Si farmacistii au aceeasi opinie: „La tara nu ai ce cauta daca nu ai retete! Ca sa vinzi cu bani, nu cumpara nimeni. Stai degeaba. Se tot vorbeste ca vor fi încurajati farmacistii sa-si deschida unitati la tara, dar nu s-a facut nimic înca. Daca as deschide un punct de lucru, mi-as alege sa fie mai aproape de oras pentru ca eventual un asistent de farmacie sa faca naveta, pentru ca pe plan local cu suguranta nu gasesti", a declarat o farmacista. Inclusiv conducerea Casei de Asigurari de Sanatate remarca faptul ca desi în toate comunele judetului sunt încadrati medici de familie, asistenta medicala si farmaceutica se desfasoara cu dificultate, deoarece retetele eliberate de ei pot fi doar partial onorate. În ciuda eforturilor de a încuraja înfiintarea unor farmacii sau puncte de lucru în mediul rural, puterea economica redusa a populatiei, absenta personalului specializat cu domiciliul în zona, distantele relativ mari fata de orase au împiedicat dezvoltarea retelei farmaceutice în unele zone rurale. Cei mai vitregiti sunt locuitorii din Delta Dunarii, unde aprovizionarea cu medicamente se face prin dispensarele comunale. O varianta care ar veni în sprijinul asistentei cu medicamente este delegarea asistentilor medicilor de familie de a gestiona si farmaciile, iar în unele comune deja s-a încetatenit varianta aceasta. Din pacate, sunt localitati rurale unde cetateanul mai în vârsta cu greu ajunge sa-si ridice prescriptiile, de cele mai multe ori pentru ca nu se poate deplasa de exemplu pâna la farmacia din Babadag, Tulcea sau Macin. „Unii pacienti mai în vârsta au dificultati în a-si procura medicamentele, în conditiile în care nu au pe nimeni în familie care sa-i ajute sa-si procure medicamentele. Realitatea este ca farmacistii se lovesc de multe inconveniente si multa birocratie pentru a-si deschide farmacii la tara. Costa mult, în schimb daca are relatie contractuala cu Casa de Asigurari, farmacistul poate sa câstige. Prescriptii se dau si în mediu rural, iar chestiunea cu saracia, lipsa de informare sunt povesti. Cred ca totusi suntem pe drumul bun pentru ca numarul localitatilor unde farmaciile ai puncte de lucru a crescut simtitor", ne-a spus un medic de la tara care sustine ca o duce bine.

Lumea are probleme si nu putine. Unii au dreptate, altii cred ca o au, unii nu au dreptate, dar încearca sa convinga contrariul etc... Cetateanul municipiului Tulcea, Radu Anghel, are o problema: si-a construit un atelier service, pe un teren al primariei. Din 1996 dateaza problema aceasta. A primit autorizatie de constructie provizorie, iar între timp si-a construit si locuinta, lânga atelierul auto. Din anul 1990 omul si-a construit habitatul pe acel teren. Acolo munceste, acolo traieste si probabil ca acolo ar vrea sa si moara. Din pacate socotelile nu-i prea ies pentru ca Primaria Tulcea, în actuala formula de conducere, nu mai tolereaza ca în Târgul de Toamna sa fie ocupat acel amplasament de cetateanul Radu Anghel, cu tot cu purcel si catel, în conditiile în care domnia sa nu ocupa terenul în termeni legali. Mai mult, în 1995, Primaria Tulcea a formulat plângere împotriva cetateanului, obligându-l sa-si achite datoriile catre bugetul local, întrucât acesta uitase sa-si plateasca darile. Primaria invoca faptul ca cetateanul trebuie sa-si mute acaraturile, cu atât mai mult cu cât în Târgul de Toamna se va construi un bloc ANL care are nevoie de spatiu mai larg pe o anumita latura, încât sa poata încapea lejer o masina a pompierilor. În sfârsit, discutiile din plenul Consiliului Local care au durat pret de o ora au fost cât se poate de savuroase si au gravitat în jurul aceleiasi idei : cetateanul nu ocupa terenul în spiritul legalitatii si, ca atare, ar fi bine sa-si ridice constructiile, cu atât mai mult cu cât autorizatia prevedea constructii provizorii. De departe, cel mai lung discurs pe tema data a fost cel rostit de consilierul local Cezar Jipa care a cerut cinci minute de sinceritate. Filozofia alesului local s-a axat pe principiul „învata omul si apoi dai în cap”, peioratia lui Cezar Jipa scotând la iveala faptul ca cetateanul nu a fost instruit pentru a intra în legalitate. Dându-si seama ca mestesugita disertatie nu a fost pe întelesul cetateanului, consilierul local a realizat probabil ca si-a consumat energiile inutil pentru ca „m-am gasit sa fac filozofie în fata cuiva cu patru clase." Din pacate, alesul local nu a înteles ca cetateanul nostru a facut demersuri pentru a intra în legalitate, însa i-au fost refuzate documentele, aspect pe care Anghel l-a sustinut în plenul Consiliului Local. Dincolo de bunele intentii si de comentariile consilierilor, maniera în care unii îsi arata superioritatea nu-i ridica pe nici un piedestal.