O conducta de apa, mostenire a epocii Ceausescu, care traverseaza strada Isaccei, a cedat ieri dimineata si ameninta serios sa arunce în peisaj un râu în toata puterea. Reprezentantii societatii Aquaserv ne-au declarat ca stiu cu exactitate cauzele umectarii terenului, si ca este vorba de o defectiune la reteaua veche de distributie apa-canal. „Cetatenii din zona nu au avut de suferit în urma defectiunii la retea.Vom lucra sub presiune pentru a nu fi nevoiti sa întrerupem furnizarea apei. Am intervenit cât de repede am putut. Imediat ce am aflat de defectiune, echipele nostre s-au deplasat la fata locului", a declarat maistru santier Aquaserv Tulcea,Vasile Stoica. El a mai adaugat ca nu este primul ,,colaps'' al conductei matusalemice, de acest fel si, probabil, nici ultima: ,,Este vorba de o conducta de 400 de presiune veche de 40 de ani si plina de bube de rugina... Retelele sunt vechi si de mai multe ori ne-am întâlnit cu astfel de situatii”. Maistrul Stoica a dat însa asigurari ferme în sensul ca vechea retea va fi în scurta vreme scoasa din uz.Pentru moment noul sistem apa canal pus la punct cu multe dureri de cap de municipalitate se afla în probe si s-ar parea ca înca anumite detalii tehnice împiedica debransarea de la reteaua de-o vârsta cu urbea de pe cele sapte coline. În ultimii ani, municipalitatea a "aruncat" saci cu euro pe asfaltari, fara a fi preocupata de infrastructura subterana, aflata într-un avansat stadiu de degradare. Efectele acestei politici de suprafata au lasat urme adânci în strazile orasului. Astazi se asfalteaza, mâine se sapa si se lucreaza la infrastructura. Pe lânga disconfortul produs soferilor, banii publici sunt irositi cu iresponsabilitate. Potrivit ,,statisticilor'', din gazetele dedicate preaiubitului conducator al urbei Constantin Hogea 80% din strazile municipale au fost primenite cu covor asfaltic... Prea bine! În prezent, societatile de apa, gaz, curent sau telefonie, dau din umeri nepasatoare la astfel de surpari de sosele, argumentând ca asta este situatia. În rest, sanatate si noroc ca nu s-a surpat soseaua sub dumneavoastra.

Asa cum am precizat într-o editie anterioara a cotidianului nostru, Consiliul Judetean a trebuit sa decida daca aproba initiativa executivului de a retrage dreptul de administrare a Taberei Cocos de la Niculitel, drept detinut din 2002 de Arhiepiscopia Tomisului în baza unei hotarâri de Consiliu. Asa cum se arata si în procesul verbal de constatare, presedintele Gheorghe Bunduc a sustinut ca Tabara de Creatie este nefolosita si, în curând, se va prabusi daca nu va fi reparata. De aceea, Consiliul Judetean considera ca, nefiind folosita si intrata într-un proces de degradare, cladirea trebuie sa reintre în administrarea judetului. Consilierul judetean, Trifon Belacurencu, nu s-a declarat împotriva acestui proiect, în schimb a propus sa fie retras de pe ordinea de zi pentru ca între timp sa i se aduca la cunostinta Arhiepiscopiei demersul initiat de conducerea judetului. Ideea consilierului PSD a fost sustinuta de doi dintre colegii consilieri însa „marea tradare” a venit din partea consilierului si colegului de partid, Traian Panait, care a sustinut ideea retragerii imediate a administrarii si, eventual, utilizarea acestui imobil pentru asistarea sociala a unor batrâni. Este inutil sa mai pomenim faptul ca alesii puterii au sustinut cauza preluarii imediate a imobilului în conditiile în care sunt deja initiate niste proiecte care sa schimbe destinatia acestui imobil. Unul dintre ele ar fi accesarea unor fonduri comunitare pe componenta de dezvoltare a turismului. Se pare ca pledoaria consilierului Belacurencu care a dat-o înainte cu mentinerea relatiei amiabile cu Arhiepiscopia nu a avut efectul scontat. Am remarcat faptul ca vicepresedintele Ioan Bara are un discurs aproape similar cu colegul de partid Constantin Hogea si domnia sa îndemnând plenul „sa nu gândeasca emotional” si am adauga noi sa dea cu barda daca e cazul. Bomboana de pe tort a pus-o însa juristul Zaharia Fatu care a declarat ca Manastirea Cocos a facut deja o notificare prin care revendica tabara. Cu toate ca nu au prezentat un titlu de proprietate, reprezentantii Manastirii sustin ca pâna în anii ‘50 Tabara a apartinut Episcopiei, iar la vremea respectiva, fostul Consiliu Popular Provizoriu ar fi transferat-o Ministerului Sanatatii pentru înfiintarea unui sanatoriu de recuperare. Deocamdata nu s-a stabilit ce anume se va face cu acest imobil reintrat în administrarea judetului însa, directorul Octavian Motoc, parca sustinând cauza consilierului Belacurencu, a declarat ca nu poate sa investeasca cu fonduri externe în acea tabara având în vedere faptul ca exista o notificare si se va începe o procedura de revendicare.

Marsul edilitar al municipalitatii nu mai are bariere! În galopul santierelor de tot felul cu care a împestritat urbea, seful executivului local lasa în spate orice urma de moralitate chiar si fata de istoria locurilor pe care vremelnic le pastoreste. Un cimitir din secolul XIX apartinând unei comunitati locale a orasului modern Tulcea, sit arheologic declarat de categoria A conform listei monumentelor a fost profanat de o firma angajata a Primariei într-o lucrare edilitara desfasurata pe strada Gloriei chiar la intrare în Monument. Echipele de detinuti, subcontractate de executantul lucrarii, au reusit sa sape un sant de aproximativ 50 -70 m lungime la o adâncime de circa 2 m în arealul cu valoare istorica. Lucrarea a demarat în urma cu doua zile si a distrus 7 morminte apartinând unei comunitati crestine. Potrivit declaratiilor specialistilor de la Muzeul de Istorie si Arheologie din cadrul ICEM Tulcea, primele cercetari arata cu probe (vezi foto) ca au fost prapadite de cazmalele detinutilor 5 morminte de adulti si doua locuri de veci ale unor copii din perioada anilor 1800. Arheologii, avertizati de ceea ce se întâmpla, au venit la fata locului si au oprit lucrarile chiar în ziua în care acestea primisera OK-ul Primariei. Pentru oprirea imediata a sapaturilor a intervenit si Directia Culte si Patrimoniu. Mai mult decât atât, a fost sesizat si Serviciul Patrimoniu din cadrul IJP Tulcea care a trimis o echipa în zona sa culeaga date cu care sa probeze dimensiunile distrugerii. Cum de a fost posibil asa ceva? E o întrebare pe care toti au avut-o în minte. Raspunsul este foarte simplu: primarul Constantin Hogea nu poate fi scuzat ca nu stia ca situl cu pricina este inclus pe lista monumentelor istorice si ca, mai mult, potrivit legislatiei în vigoare situl Monument dispune de o arie de protectie de 200 m jur împrejur. Asta întrucat un scandal asemanator abia ca s-a domolit si se afla înca în ancheta. Este vorba de Complexul monahal situat la doi kilometri jumatate de cetatea Ibida, din apropierea comunei Slava Rusa, calcat de buldozere nu cu multa vreme în urma. Monumentul era datat din secolul IV - VII d.H. -si era singurul sit paleocrestin din aceasta parte a tarii. Daca totusi nu stia, de ce nu au fost luate avizele de descarcare arheologica, aviz obligatoriu pentru orice începere de lucrare. Poate pentru ca Serviciul Urbanism a dormit în front? Sau poate pentru ca au fost loviti de o crasa durere în... cot de istoria orasului de pe cele sapte coline! ,,Nu s-a depus nici o documentatie din partea executantilor lucrarii. Legal, asemenea lucrari într-o zona sit trebuie supravegheate de o echipa de arheologi. Ar fi trebuit sa existe un aviz din partea Directiei Culte si Patrimoniu care însa nu a fost soliciat”, ne-a declarat Aurel Stanica, cercetator Muzeul de Istorie si Arheologie din cadrul ICEM Tulcea. Cercetatorul Aurel Stanica a declarat ca monumentul este un bun de patrimoniu care nu trebuie distrus. Stanica a precizat ca este vorba despre un sit care are în ,,maruntaiele'' sale elemente din istoria unei cetati de epoca romana de pe limes-frontiera a provinciei Moesia-Imperiul Roman. Lucrarea edilitara contractatata de municipalitate a fost stopata pâna la reglementarea situatiei. ,,Pâna atunci noi, arheologii, ne vom face treaba…Vom încerca sa înregistram materialul arheologic scos în urma sapaturilor”, a mai spus Aurel Stanica cercetator Muzeul de Istorie si Arheologie din cadrul ICEM Tulcea.

Un cos de gunoi plin de resturi menajere a fost pur si simplu rupt de pe un stâlp chiar în buricul târgului la doi pasi de Primarie. Nu e prima oara când refularile primitive ale unora de prin a noastra urbe ofera gratis "ambalaje atractive'' pentru produsul turistic al capitalei judetului. În plus lipsa regulilor elementare de civilizatie reprezinta o bila neagra, cu repercursiuni nu doar asupra imaginii urbei, ci si sub aspect financiar. Vandalizarea dotarilor urbane - banci, indicatoare rutiere, stâlpi de iluminat - reprezinta, pentru autoritatile locale tulcene, o problema dificila si greu digerabila, asta cu atât mai mult cu cât, în loc sa aloce fonduri pentru modernizarea municipiului, sunt nevoite sa acopere stricaciunile produse de cei certati cu normele de civilizatie.Tulcea, pe lânga indivizi cu o moralitate îndoielnica are vocatie turistica, si, mai nou, carte de vizita europeana... Intrarea în Uniunea Europeana înseamna, în mare masura, o schimbare a mentalitatii cetatenilor, "importarea" aspectelor care tin de normele de civilizatie.Cel mai grav, însa, este ca teribilismul, lipsa de educatie si nesimtirea unora sunt platite cu bani scosi din buzunarele cetatenilor din Tulcea. Nu prea întelegem cum sta treaba. Primaria a investit ceva bani în cosurile de plastic, dar a cam uitat sa se preocupe de soarta lor. Parca se anuntau masuri antivandalism. Sau...? Politisti comunitari! Rusinica!

Consilierii judeteni vor avea de dezbatut proiectul de hotarâre privind trecerea în administrarea Consiliului Judetean a taberei de Creatie Cocos. În anul 2002, prin Hotarâre de Consiliu Judetean, Tabara de Creatie Cocos si terenul aferent au fost date în administrare Arhiepiscopiei Tomisului pentru deschiderea unui Seminar Monahal. Daca plenul Consiliului Local va aproba, tabara Cocos ar fi un alt obiectiv de interes turistic inclus în patrimoniul public, reintrat în administrarea judetului. Aceasta se adauga Casei Moruzov, aflata în patrimoniul judetului si folosita mai mult ca si casa de oaspeti. Ce se face cu aceste obiective de patrimoniu care presupun cheltuirea unor fonduri din bani publici si ce beneficii au tulcenii de pe urma lor?

Consiliul Judetean a format o comisie de evaluarea a starii si folosintei imobilului de la Niculitel care sa fundamenteze initiativa de a hotarî încetarea administrarii Arhiepiscopiei Tomisului. Lecturând continutul procesului-verbal de constatare, redactat si semnat de membrii comisie la data de 29 martie 2007,e lesne de realizat ca imobilul este aproape o paragina. Descrierea starii de degradare ne scuteste de orice comentariu: „Acoperisul este tip sarpanta cu asteriala din lemn învelit cu tabla ruginita în proportie de 80-85%. Tencuiala peretilor exteriori este degradata cu fisuri evidente. În aripa de est, usile si ferestrele din lemn sunt putrezite si degradate în proportie de 90% cu sticlarie lipsa.(…). În aripa centrala de est a functionat o bucatarie insalubra dotata cu soba pe lemne … Accesul la etaj se face pe o scara de lemn degradata, la acelasi etaja se afla un numar de cinci dormitoare cu mobilier degradat, starea camerelor fiind semidegradata, dusumelele sunt din lemn învechit si neîntretinute. În aripa centrala, camerele de la parter prezinta igrasie, scara de acces la etaj se afla într-o stare avansata de degradare iar camerele de la etaj sunt partial întretinute cu mobilier degradat. (…) Instalatia electrica a întregului imobil este învechita si necesita reparatii. Terenul aferent constructiei este neîntretintut conform categoriei de folosinta, terenul de sport este impracticabil datorita vegetatiei spontane… Terenul din partea de sud este acoperit cu vegetatie arborescenta spontana si alte buruieni. În partea de sud a aripei centrale de gasesc un numar de patru încaperi care se afla într-o stare avansata de degradare, au pardoselile surpate, geamuri lipsa, iar tâmplaria din lemn este puternic degradata". În schimb, potrivit aceluiasi proces verbal aripa de vest a Taberei Cocos este mai bine întretinuta în sensul ca tencuiala a fost refacuta, lemnaria întretinuta, geamurile sunt întregi, peretii sunt varuiti, sistemul de încalzire a functional. Este apa calda, gresie, faianta, sala de dus, boiler etc. În aceasta aripa a functionat seminarul monahal si ca atare, acea parte a cladirii arata mult mai bine. Mai bine se prezinta si aripa centrala a imobilului, în schimb tâmplaria si mobilierul sunt deteriorate. În concluzie, potrivit raportului comisiei Consiliului Judetean, Tabara de Creatie Cocos tinde sa devina o ruina inutila si inestetica pierzându-si în timp valoarea. De mai bine de jumatate de an se vorbeste despre faptul ca executivul din CJT, în special Diretia de Specialitate care gestioneaza monumentele de interes cultural si religios, face demersuri pentru ca Tabara de la Cocos sa reintre în administrarea judetului, cu atât mai mult cu cât trei ani de zile imobiul nu a fost folosit, pierzându-si utilitatea initiala. În conditiile descrise mai sus, executivul Consiliului Judetean va supune mâine aprobarii proiectul de hotarâre privind încetarea dreptului de administrare a Arhiepiscopiei Tomisului asupra Taberei de Creatie de la Cocos. În conditiile în care consilierii sunt de acord cu încetarea dreptului de administrare, bunul va fi gestionat de Consiliul Judetean fiind unul dintre obiectivele ce ar putea fi folosite în circuitul turistic pe lânga Tabara Cocos, consiliul Judetean mai detine în domeniul privat si Cabana Calica din comuna Valea Nucarilor care nu este de utilitate publica. Gurile rele spun ca ar exista o întelegere tacita între Arhiepiscopia Tomisului si Consiliul Judetean în sensul ca fetele bisericesti au primit cladirea de pe Gloriei pentru a-si amenaja sediul episcopiei cedând în contrapartida Tabara de Creatie de la Cocos care oricum nu o foloseau si nu o îngrijeau. Nu spunem noi asta, ci echipa Consiliului Judetean care a evaluat starea cladirii. Consiliul Judetean se mai pricopseste cu un obiectiv pentru confortul unora si altora, asta pe lânga cele sase apartamente proprietate de pe str. Podgoriilor bl. 16, bunuri dobândite în anii 1999 si 2000 de pe urma carora beneficiem cu totii noi, tulcenii, platitori de taxe si impozite.

Dupa suspendarea lui Traian Basescu din functie de catre Parlament, românii vor fi chemati la urne pe 19 mai, pentru a hotarî daca mai vor sau nu ca România sa fie condusa de Traian Basescu. Hotarârea a fost adoptata, marti, de Parlament. Alesii au modificat prin vot si Legea referendumului. Parlamentul a hotarât ca el sa aiba ultimul cuvânt daca referendumul pentru demiterea presedintelui nu va fi considerat valabil de catre Curtea Constitutionala. Este o hotarâre de Parlament adoptata în absenta democratilor, care au iesit din sala în semn de protest fata de deciziile luate deja, inclusiv cea privind data referendumului: 19 mai, adica într-o sâmbata. Parlamentarii au adoptat hotarârea cu 238 de voturi „pentru", 50 „împotriva" si trei abtineri. Democratii si liberal-democratii sustin ca astfel Constitutia a fost încalcata, doar pentru a simplifica procedura de demitere a lui Traian Basescu. Practic odata cu acest referendum în premiera pentru România, toate partidele importante de pe scena politica româneasca intra în campanie electorala: cele din coalitia antiBasescu cu obiectivul de a mobiliza la vot cât mai multi cetateni pentru ca referendumul sa fie valid, iar PD-ul pentru a-l sprijini, asa dupa cum au declarat reprezentantii partidului, pe presedintele Traian Basescu.

Acesta ar fi si numitorul comun pe ambele fronturi politice locale. Organizatiile politice importante din Tulcea declara ca în ansamblu sunt pregatite pentru a intra acum într-o astfel de competitie. Campania politica locala este bransata la referendumul Basescu însa în bucataria politica autohtona se framânta înca strategiile. În ambele tabere politice pro si contra Basescu lipsesc pentru moment ceva ,,ingrediente'' anume dispozitii de actiune negru pe alb de la centru. În plus, liderii formatiunilor politice locale asteapta precizari clare de la Bucuresti privind conduita pe perioada referendumului Basescu si un calendar MAI limpede al celor 30 de zile premergatoare referendumului.

Liderii din ambele formatiuni politice locale pro Basescu îsi declara sprijinul neconditionat pentru presedintele suspendat. Presedintele liberal democratilor de Tulcea Nicolae Chichi a declarat pentru ziarul Delta ca pozitia PLD este una clara si previzibila: ,,Îl sustinem pe Traian Basescu împreuna cu PD. Sper ca la vârf staff-urile celor doua partide sa se întâlneasca si sa ia o decizie finala”. Si presedintele democratilor tulceni, Victor Tarhon, asteapta instructiuni de la conducerea centrala a partidului în legatura cu planul de actiune pentru sprijinirea lui Traian Basescu. ,,Noi cuplam cu decizia centrala de sprijin a lui Traian Basescu. Asteptam pentru moment instructiuni clare de la MAI având în vedere ca asistam la un referendum în premiera. Vom fi prezenti alaturi de reprezentantii celorlalte formatiuni politice în sectiile de vot. Urmeaza sa ne stabilim strategia pe care o vom aborda pentru sprijinirea presedintelui la referendum”, a declarat presedintele PD Victor Tarhon.

Presedintele PSD Tulcea Trifon Belacurencu declara ca strategia si directiile de organizare si actiune, pentru perioada imediat urmatoare sunt bine definite în tabara soial democrata. Mai mult decât atât, din punctul de vedere al PSD Tulcea, campania a fost deja declansata: ,,PSD a declansat campania electorala sub toate aspectele ei organizatorice. Noi avem un calendar de arhiva pentru astfel de evenimente. Suntem mobilizati si stam cum se spune cu arma la picior. Noi ne vom supune vointei poporului. Speram ca România sa câstige prin eliminarea lui Basescu. Suntem pregatiti sa ne mobilizam membrii si simpatizantii de partid, pentru a participa la vot, în asa fel încât Traian Basescu sa fie sanctionat definitiv pentru faptele sale”, a afirmat Trifon Belacurencu, presedinte PSD Tulcea.

Octavian Popa presedintele PNL Tulcea a precizat ca organizatia pe care o conduce este pregatita pentru o asemenea provocare însa nu are deocamdata o certitudine la cum anume urmeaza PNL sa actioneze pâna la referendum: „Conducerea centrala a PNL se va întruni si va stabili strategia si actiunile ce urmeaza sa le parcurgem pâna la referendum.Vedeti ca în aceste momente au aparut mai multe opinii pe acest subiect exprimate de liderii politici centrali… Cert este ca nu avem nici o întelegere cu alte partide iar actiunile noastre vor fi îndreptate pentru mobilizarea cetatenilor cu drept de vot de a participa la referendum indiferent de optiunea acestora. PNL îsi va trimite reprezentantii la sectiile de votare”.

Gheorghe Bunduc, presedintele Consiliului Judetean Tulcea ne-a declarat ca detaliile legate de organizarea referendumului Basescu la Tulcea preocupa în aceste zile agenda CJ: „asteptam precizari clare de la centru. Am discutat, legat de acest aspect, cu prefectul Lefter Chirica despre activarea BEJ care sa monitorizeze acest referendum. El va functiona într-o sala de la etajul I a CJ unde de regula se tin operativele. Vom lua toate masurile ca acest referendum sa se desfasoare în conditii maxime de securitate si corectitudine”. În calitate de presedinte PRM Tulcea, Gheorghe Bunduc, sustine ca era necesara suspendarea presedintelui pentru a limpezi apele tulburi ale politicului. „Strategia PRM la referendum va fi stabilita cu siguranta într-o viitoare sedinta a Biroului Permanent PRM. Credem ca presedintele Corneliu Vadim Tudor va alege cea mai buna cale”, ne-a declarat Gheorghe Bunduc. Pâna atunci, însa, pe 3 mai, Curtea Constitutionala trebuie sa analizeze, din nou, daca votul popular poate fi valabil doar cu voturile a jumatate plus unu dintre cei care vin la urne. La capitolul costuri, referendumul va ajunge, dupa aprecierea secretarului de stat în Ministerul de Interne Victor Paul Dobre, la 18 milioane de euro.

Consiliul Judetean Tulcea ar putea rata finantarea lucrarilor de refacere a infrastructurii afectate de cele doua valuri de inundatii produse în anul 2005. Asta s-ar putea întâmpla, spun unele voci din Consiliul Judetean, deoarece specialistii care au întocmit proiectele au omis sa depuna la dosare niste documente ce sunt esentiale accesarii celor câteva zeci de miliarde de lei din Fondul Solidaritatea, destinat de U.E României. Fiecare Consiliu Local si Consiliul Judetean a întocmit devizele privind cuantumul si valoarea lucrarilor de refacere a infrastructurii afectate, urmând ca judetul Tulcea sa depuna documentele pentru a primi bani din Fondul Solidaritatea. Din pacate, dosarele ce cuprind documentatie incompleta se loveste de scrupulozitatea U.E care cere ca toate documentele sa fie în regula si aliniate la milimetru. Surse oficiale au sustinut ca în graba cu care s-a actionat pentru repararea structurilor afectate a fost uitat un amanunt care se pare ca este esential : autorizarea lucrarilor. De unde vine si unde se duce Fondul Solidaritatea? Uniunea Europeana a decis ca România sa beneficieze de bani din Fondul Solidaritatea pentru refacerea infrastructurilor afectate atât de primul val cât si de al doilea val de inundatii din 2005, respectiv 2006. Fondurile europene vor fi destinate finantarii lucrarilor de urgenta efectuate în 2005, pentru apararea împotriva inundatiilor (diguri, baraje, aparari de mal), lucrari prioritare de prevenire si punere în siguranta a infrastructurii de gospodarire a apelor, precum si pentru acoperirea costurilor unor actiuni de interventie, recuperare si reabilitare. Beneficiari ai acestor fonduri sunt consiliile judetene si locale, Compania Nationala de Cai Ferate, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale, Administratia Nationala Apele Române. Suma totala de 71.204.670 euro provenita din Fondul Solidaritatea a fost repartizata pe ministere, din care 61 milioane euro pentru Ministerul Administratiei si Internelor. Potrivit repartitiei Guvernului, aproximativ 16 milioane euro vor fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor determinate de primul val de inundatii, din perioada aprilie-mai 2005, iar restul, pentru acoperirea cheltuielilor aferente inundatiilor produse în perioada iulie-august 2005 Fondurile au devenit deja operationale, banii fiind deja intrati în conturile speciale ale României. La 6 luni dupa implementarea programelor, autoritatile române vor transmite Comisiei Europene un raport de implementare în cel mult sase luni de la data expirarii termenului de implementare a fondurilor. Vicepresedintele Bercea spune ca vor veni banii pe conducta Europei Membru în cadrul Comandamentului pentru Situatii de Urgenta, vicepresedintele CJT, Costica Bercea, a declarat ca nu stie exact câti bani sunt destinbati judetului Tulcea pentru ca „exista niste evaluari pe fiecare lucrare efectuata. " Nu sunt imperfectiuni în adunarea documentatiei pentru accesarea fondurilor comunitare, sustine vicepresedintele Bercea. Mai mult, domnia sa stie ca s-au depus documentele pentru accesarea banilor de la Fondul Solidaritate, însa „o parte da, o parte nu". Documentatia trebuie verificata, daca bate cu ceea ce s-a executat de fapt etc... Cert este ca ceva-ceva mai trebuie facut, însa vin ei banii pe conducta Europei! Acesta ar fi rezumatul dialogului purtat cu vicele Bercea, care a întarit faptul ca este vorba despre câteva zeci de miliarde de lei. Numai digul de la Ceatalchioi a costat vreo 35 de miliarde de lei, însa aici a fost vorba despre o licitatie publica, exista autorizatii etc. Diplomat, prefectul Lefter zice ca mai trebuie niste documente dar totul se rezolva Am solicitat opinia prefectului Lefter Chirica, în calitatea sa de presedinte al Comandamentului pentru Situatii de Urgenta. Diplomat si fara a ataca colegii de comandament, Lefter Chirica a lasat sa întelegem ca mai sunt de depus niste documente pentru a completa documentatia necesara obtinerii banilor europeni. „Problema este în curtea Consiliului Judetean pentru ca dumnealor au centralizat toate cheltuielile de la nivelul consiliilor locale. Practic, aceste documente sunt justificari ale cheltuielilor efectuate pentru refacerea infrastructurii afectate de cele doua valuri de inundatii din 2005. Înca mai lucram la elaborarea unor documente însa suntem în termen si nu cred ca suntem pasibili de ratare a acestor fonduri. Într-adevar se cer foarte multe documente de depus la dosare. În perioada aceea a inundatiilor s-au facut zeci de lucrari reprezentând interventii de urgenta, cum ar fi refacerea podurilor, podetelor, digurilor etc.”, a declarat Lefter Chirica. Din informatiile noastre rezulta ca judetul Tulcea ar fi unul dintre judetele care nu are documentatia completa, în sensul ca lipsesc piesele de baza si ar avea toate sansele sa nu prinda acest tren. Din nou, ne-am adresat prefectului Lefter, care nu ne-a lamurit daca problema e alba sau e neagra. Atât ne-a spus, doar ca se lucreaza pentru a se aduna toate documentele si pentru a prinde cele câteva zeci de miliarde de lei ale Uniunii Europene. Pe de o parte, specialistii Consiliului Judetean stiu care sunt uzantele si care este partea tehnica a obtinerii acestor fonduri fiind profesionisti cu zeci de ani de experienta în spate. De partea cealalta, alesii la conducerea destinelor judetului sed pe scaunele lor pentru a implementa politica partidelor care i-a promovat în anumite domenii. Trecerea lor prin Consiliul Judetean este vremelnica si, sa fim cinstiti, unii nu învata în zeci de ani absolut toate tainele administratiei... Altii, în patru?

Documentarea unui articol de presa legat de Spitalul Judetean de Urgenta Tulcea a devenit o adevarata provocare. Totul se datoreaza prezentei gardienilor de la intrare care-si fac datoria mai constiincios decât legendarul Cerber sau a purtatorului de cuvânt si a managerului de spital care de multe ori sunt de negasit. De data aceasta a venit muntele la Mahomed - managerul Ion Popescu a fost invitat ieri în cadrul Comitetului Consultativ de Dialog Civic pentru Problemele Persoanelor Vârstnice (CCDCPPV) pentru a prezenta membrilor Comitetului modul în care sunt asigurate conditiile de igiena din spital si a materialelor consumabile necesare pentru spitalizarea bolnavilor în conditii optime. Dupa o lectura a informarii prezentate de catre directorul spitalului, se creeaza impresia unei curatenii impecabile la nivelul acestei unitati sanitare, însa, dupa cum relateaza si membrii Comitetului, realitatea este alta. Conform spuselor acestora, conditiile de spitalizare lasa mult de dorit, pacientii plângându-se de lipsa saltelelor, pernelor, lenjeriei curate, de saloanele împânzite de igrasie, dar si de mâncarea proasta. Desigur nu au lipsit nici reclamatiile privind neeliberarea chitantelor pentru unele servicii acordate în cadrul spitalului, existând cazuri când unui pacient i s-au cerut 300 mii lei vechi pentru o zi de spitalizare. Directorul Popescu, însa, spune ca nu i s-a adus la cunostinta asemenea cazuri, tocmai de aceea nu a efectuat nici o ancheta în acest sens. Acesta a tinut sa enumere reparatiile facute în ultimul timp în cadrul spitalului, desigur, într-un oarecare mod asumându-si meritele. Cât despre lipsurile majore simtite în unitatea pe care o conduce, managerul Popescu a dat din umeri - nu sunt bani! Si din aceasta cauza de 30 de ani nu s-au mai achitizionat saltele, paturi, noptiere si alte minuni. Cât despre starea jalnica a cearsafurilor în care pacientii sunt nevoiti sa doarma uneori cu saptamânile, directorul spitalului spune ca cearsafuri s-au cumparat doar ca acestea sunt distruse dupa câteva spalari datorita masinilor învechite si detergentului ieftin si de proastaacalitate, achizitionat cu 8000 lei vechi kg! Cu statut de promisiune a fost declaratia ca spitalul intentioneaza sa achizitioneze 2 masini noi de spalat rufe la un pret de 300 milioane lei vehi fara TVA, cu o capacitate de spalare de 65 kg rufe uscate. Cât despre taxa de 5 lei pentru vizita în afara orelor de program, managerul Popescu se plânge ca nici asa nu a reusit sa reduca fluxul de vizitatori, fapt ce demonstreaza ca acestia nu viziteaza Spitalul de Urgenta de placere, ci de nevoie! Cât despre încasarile din aceasta taxa, cuantumul zilnic ajunge exact cât acoperirea cheltuielilor lunare pe detergent, adica 8-10 milioane lei vechi! La asa încasari, cu siguranta nu se va renunta la aceasta taxa! Un lucru a mai avut de obiectat directorul spitalului pacientilor - nivelul foarte scazut de cultura, din motivul ca multi dintre acestia nu se spala în conditiile în care în cladirea principala (!) a spitalului este asigurata apa calda non-stop. „Spalam pacientii cu iod pe masa de operatie", spune managerul nemultumit. Tot acesta a invitat membrii CCDCPPV sa faca o vizita peste trei luni în spitalul pe care-l conduce pentru a vedea îmbunatatirile si reparatiile efectuate, dar sa nu vina cu mâna goala! La aceasta invitatie subprefectul Boieru a raspuns mai mult sau mai putin ironic ca „vom veni peste trei luni, dar asa cum nu suntem siguri ca vom nimeri în timpul orelor de vizita, vom fi nevoiti sa platim taxa de vizita instituita".

Înca un crater în faleza, ca o zgripturoaica în mijlocul locului de promenada al tulcenilor, ce se zgâieste în oglinda municipalitatii... Înca un exercitiu de logica manageriala Hogeasca. Darâmam pe de o parte si surpam pe alta! Bravos municipalitate! În discutie intra o investitie aflata acum în chinurile facerii si care se strâmba grotesc în peisajul portuar. Este ca si cum francezii ar construi un zgârie nori lânga catedrala Notre Dame, dar ce mai conteaza! Atâtea zone în oras sunt lasate de izbeliste în timp ce restul da impresia unui sat încropit dupa bunul plac al fiecaruia, distrugând chiar în anumite puncte urbanistice orice urma de ordine, de estetic, de continuitate arhitecturala. În timp ce se cheltuie sume colosale din bugetul local pentru consolidarea falezei cu o mâna cu o alta municipalitatea îsi pune semnatura pentru surparea acesteia! Proiectul este o provocare îndrazneata - din suita soproanelor si sandramalelor construite la initiativa lui Hogea si aprobate de Consiliul Local, evident pe domeniul public - lansata de municipalitate: spatiu comercial! Adica talcioc cinci stele pe faleza! Executantul lucrarii îl promite la cheie în aprilie 2009. Despre cât de inestetic si cat de nepotrivit în peisajul architectural este ecest cocon investitional, aprobat cu semnatura maestrilor nostri de la Urbanism este lesne a mai spune ceva. Opinia oamenilor din zona ne scuteste de comentarii. Ei, tulcenii, spun ca e foarte urât din partea autoritatilor ca s-au gândit la asa ceva si ca luminatii din Primarie ar trebui sa gaseasca alta locatie pentru proiectul lor… Apropos! Nu de multa vreme DIAP-ul s-a executat fara sa crâcneasca la semnalul primarului Constantin Hogea, transformând în moloz cât ai zice ,,Am înteles, sa traiti!'' spatiul comercial al unui investitor local amplasat pe faleza. Motivul invocat a fost inesteticul si disconfortul urbanistic creat în zona. Prea bine, da’ cum se face ca pentru unii e laie dom' primar, care le faceti si desfaceti pe toate, si pentru altii balaie? Ce-ti este si cu estetica asta urbanistica … Încurcate-s caile ei, Doamne, si aprobarea unei astfel de investitii tocmai în buricul falezei si mai si… Hogea stie de ce! Teama gropilor îti tine privirea în pamânt. Cu ochii în craterul imens de pe faleza care promite sa rezolve nu-i asa macar o parte a problemelor cu care se confrunta cetatenii, stai si te gândesti ca simplu cetatean platitor de taxe pe rupte unde le-a fost mintea arhitectilor orasului!? Ar fi fost culmea ca tocmai aceasta bijuterie urbanistica sa se pastreze, într-un oras care moare încet sub asediul santierelor de tot soiul. Nu te aventurezi prea mult prin oras, deoarece risti sa cazi în gropi. Numai pavelele de la centru te mai fac sa simti ca pasesti în siguranta. Iata cel mai nimerit mod de a ne întâmpina turistii în viziunea doctorului si inginerului si profesorului deopotriva Constantin Hogea, iubitul conducator si vrednicul cârmaci. Orasul aflat în plin eveniment de promovare turistica este plin de noroaie, plin de santuri si cu faleza doldora de buldozere amortite în asteptarea vaselor de croaziera exact pe miocardul orasului… Asa ca, pentru urmatorul interval, dragi turisti faceti bine si pregatiti-va pentru întâlnirea cu municipiul. Asta daca nu doriti o aventura regia Hogea.

A revenit în actualitate problema trecerii Dunarii de la Tudor Vladimirescu. Se pare ca firma care a concesionat platforma de trecere a Dunarii si Consiliul Local Sulina nu încap unii de ceilalti. Povestea începe înca din perioada fostei conduceri a Consiliului Judetean, Primaria Sulina a primit ca donatia un ponton pentru trecerea Dunarii cu scopul declarat de a fi folosit pentru aprovizionarea locuitorilor din Delta Dunarii. Ulterior, în zona respectiva platforma de trecere a fost concesionata de Consiliul Judetean unei firme recunoscute ca fiind unul dintre operatorii consacrati în mentinerea unei relatii contractuale cu administratia judetului Tulcea. Toate bune si frumoase, însa au început sa apara discutii între operatorul care a concesionat platforma de trecere si Consiliul Local Sulina care a primit în dar un ponton alaturat. Moderatorul acestui conflict ce treneaza de ceva vreme, s-a dovedit a fi prefectul Lefter Chirica care a subliniat ca este absolut necesar ca locuitorii din Delta Dunarii sa nu fie privati de dreptul de a fi aprovizionati în mod lent prin utilizarea acelui ponton de trecere pe care l-a primit Sulina ca donatie de la fosta conducere a CJT. „Judetul Tulcea are particularitatile sale de care trebuie sa tinem cont. Este important ca în perioada de iarna sa avem o trecere a Dunarii care sa sustina aprovizionarea în mod fluent a locuitorilor deltei în perioada de iarna. Trebuie analizata situatia de acolo, sa vedem cât are concesionarul si cât este administrat de Primaria Sulina. Daca va fi nevoie voi ataca în contencios hotarârea Consiliului Judetean de concesionare a platformei de trecere a Dunarii", a declarat prefectul Lefter Chirica. De partea cealalta a baricadei se situeaza Primaria Sulina care demonstreaza sus si tare ca pontonul pe care-l detine mostenire de la fosta conducere a CJT nu are nicio legatura cu platforma concesionata. Primarul orasului Sulina, Aurel Dimitriu, ne-a declarat ca: „Voi veni mâine (n.n. - astazi) la Consiliul Judetean si nu voi veni singur ci însotit de niste experti si ne vom deplasa în zona pentru a vedea exact cum stau lucrurile. Pontonul nostru este alaturat platformei si nu are nicio legatura cu trecerea pe care a concesionat-o Consiliul Judetean. Problema este de fapt alta, firma care a concesionat trecerea vrea sa detina monopolul în zona. Asta e toata problema, ca nu le ajunge. Noi n-avem treaba cu dânsii si nu ne amestecam activitatile. Dar mâine sper sa se reglementeze situatia pentru ca vom merge acolo cu toata conducerea judetului pentru a se lamuri cum stau lucrurile". Se pare ca asistam la un episod din epopeea disputarii trecerii Dunarii în zona Tulcea. Firma concesionara vrea mai multi clienti, iar pe de alta parte Consiliul Local Sulina zice ca face un act de caritate, administrând acel ponton care ajuta la aprovizionarea locuitorilor Deltei.

In timp ce în municipiu s-a mai plombat din mers, pe ici pe colo, pe strada principala a orasului situatia pare ca a scapat de sub orice control. Portiuni întregi de carosabil au ajuns într-o stare jalnica, mai rau nici ca se poate. Soseaua este plina de gropi, dar, la o viteza rezonabila, scapi cu putine „zgâltâieli". În zadar înjura soferii urbei si tot degeaba sunt si nervii acelora care ramân cu usturimi la buzunare dupa ce îsi fac masina zob în craterele de pe strada Isaccei… În atare situatie ar fi fost de asteptat ca zona care pare desprinsa dintr-un câmp de lupta pe fâsia Gaza dupa un proaspat raid Hezzbolah sa fie împânzita de utilaje si muncitori, ca un semnal ca autoritatilor le pasa. În realitate pe strada Isaccei ca si pe alte sosele ale municipiului sufla puternic vântul indiferentei. Ca si cum drumurile acestea nu sunt destinate contribuabililor care platesc bani grei pentru ceva de care acum s-a ales praful. Sa astepte Hogea apropierea campaniei electorale pentru a se hotarî sa faca ceva? Probabil ca, treptat, cea mai mare parte a gropilor de pe principalele drumuri vor fi acoperite. Problema care se pune este însa alta. Si anume cât timp vor tine plombele cu pricina. În afara, eventual, de faptul ca am mai irosit câteva miliarde bune de lei... La Tulcea se munceste nemteste! Daca îi bati obrazul, primarul Constantin Hogea te sfideaza de la înaltimea procentelor electorate ipotetice! Câta vreme însa lucrarile si receptiile acestor lucrari nu vor fi facute cu responsabilitate, vom avea idem aceleasi rezultate pe care le-am avut în fiecare an de când l-am împuscat pe Ceausescu… Pâna atunci cu stima si consideratie soferi tulceni zgâltâiti-va bine! Dintr-o groapa într-alta, bineînteles!

Apreciem eforturile si daruirea micilor ziaristi de la Cercul de Jurnalism si le dorim din suflet sa ajunga mari si recunoscuti gazetari, însa sa ne fie cu iertare, dar mostra de interviu publicat în Info (in) Util la care repodent este cu onor primarul Hogea. Apreciem istetimea întrebarilor micilor jurnalisti de la Palatul Copiilor care, sa recunoastem, au atins aspecte esentiale ale cotidianului, ci de raspunsurile marelui om din Tulcea. Un exemplu de raspuns ce cu succes s-ar include la rubrica „pilula de râs" dintr-o publicatie cu retete de bucatarie si sfaturi pentru ondularea parului si tratarea negilor ereditari: Întrebare: -Credeti ca animalele din Delta sunt bine ocrotite? - Raspunsul primarului: Da! Într-adevar, Delta Dunarii este un habitat unic în lume si totodata sansa data de Dumnezeu pentru a atrage multi turisti . În 4-6 ani brandul turistic national va fi Delta Dunarii. Pai, domn' primar, faceti-ne sa pricepem cum vine treaba? Ce are turismul cu ocrotirea animalelor? Sunt doua activitati ce au interferente, dar global sunt distincte. Copii întreaba, dumneavoastra raspundeti ceea ce vreti, dar sa ne iertati, va plimbati mult pe aratura! Consistenta substantei intelectuale a primarului Hogea, pe care am apreciat-o întotdeauna, e limpede si ne scuteste de orice comentariu când citim un raspuns al domniei sale cu mult miez de adevar. Întrebat de micii reporteri care este parerea domniei sale despre câinii vagabonzi, primarul a raspuns: „nu am o parere foarte buna." Însa primarul, suflet milostiv, declara: „dar îi putem ajuta prin oferirea unui adapost care exista în Vararie". Patrupedele cu siguranta sunt suparate ca primarul nu are o impresie buna despre ei si, probabil, se vor stradui sa i-o schimbe. Cât despre cazarea de mila, de sila, s-avem pardon. Sunt capturati pentru a fi eutanasiati si asta o stie toata lumea. De unde atâta generozitate? Dar sa trecem la lucruri mai vesele. În aceeasi maniera de exprimare, scurta si la obiect, primarul nostru ne-a oferit reteta înveselirii orasului. Se ia o fatada, comuna pentru mai multe blocuri ( n.n. - citam din text: „fatada blocurilor dinspre Dunare"), neaparat orientate spre fluviu si se vopseste. Ea, fatada blocurilor! Culorile trebuie sa fie calde, nu fierbinti. Veselia e garantata! Mai mult, în acelasi interviu, micii jurnalisti îi cer parerea edilului despre cum ar putea acesta ajuta vânzatorii din Piata Noua pentru a nu fi afectati de frigul patrunzator al iernii. Domnia sa primarul îi "linisteste" imediat: „La sfârsitul lui 2007 si începutul lui 2008, aceasta piata va fi închisa ca sa nu mai fie curent" si sa traga la sale, adaugam noi. Conform conceptiei edilitare, ori pietarii hiberneaza ca ursii si nu au nevoie sa-si scoata un ban în plin de iarna, ori generozitatea primarului le va oferi un spatiu mai cald în sediul Primariei. Valoroase sunt consideratiile si raspunsurile edilului-sef acordate micilor si talentatilor jurnalisti. Va mai vindem un pont: daca nu stiti cine plateste sa apara fituica electorala a primarului, vizualizati niste cladiri fotografiate în marime naturala, cu înscrisurile firmelor mari de-o schioapa! Nu va recomandam sa va grabiti sa mai apucati prospatul si coloratul numar al Infoutilului. Cu siguranta îl veti gasi în cutia postala, prin toate magazinele, dughenele, crâsmele etc.

Desi aveau obligatia sa îsi depuna analiza muncii lor pe anul trecut pâna la începutul primei luni din acest an, consilierii judeteni se pare ca nu prea iau în serios aceasta obligatie. Din 31 de consilieri judeteni cât numara CJ Tulcea, doar trei au depus rapoarte de activitate si trebuie sa apreciem ca au demonstrat respect pentru lege si electorat. Ca atare, în luna ianuarie 2006, un pic peste termenul prevazut de lege, si-au depus rapoartele de activitate consilierii Gheorghe Mazilu - PRM, Ionas Popescu - PNL, iar în luna martie 2007, cu vreo doua luni întârziere, Victor Tarhon - consilier PD. Restul consilierilor se pare ca ignora aceasta prevedere sau înca s-or mai speti sa întocmeasca rapoarte de activitate care probabil cuprinde atât de multe obiective realizate încât necesita mult timp de gândire si scriere. Revenind la cei trei consilieri sârguinciosi, observam ca fiecare si-a prezentat un raport cam subtirel însa mustind de continut. Fiecare dintre ei s-a plimbat pe unde au fost invitati (Gheorghe Mazilu a vizitat Spania iar Victor Tarhon a ajuns tocmai în Norvegia). În rest, fiecare din cei trei a prezentat în rapoarte problemele judetului cunoscute si arhicunoscute. Nu credem ca au pretentia domniile lor ca au inventat roata si daca nu ar fi luat dânsii legatura cu cetatenii, nimeni nu ar fi stiut ca unele drumuri judetene sunt varza (Gheorghe Mazilu) sau ca nu exista paza obsteasca în unele comune. Si tot consilierul Mazilu ne spune ca la Macin si Babadag scandalurile se tin lant si sunt defalcate pe etnii, ca rromii din Macin nu primesc locuri de casa, ca la Niculitel groapa de gunoi nu este amenajata, iar apa potabila nu este repartizata judicios etc. Consilierul Tarhon sustine ca si-a adus raportul prin alaturarea domniei sale la "dezbateri consistente si constructive" la promovarea unor proiecte de hotarâre pe care le însira generos. Tot consilierul Victor Tarhon sustine ca s-a alaturat doctorului inginer Hogea si consilierilor PD în solutionarea problemelor municipiului. Consilierul Ionas Popescu a avut o activitate laborioasa pe altarul culturii, conservarii traditiilor cultural-istorice si pe cel al învatamântului. Domnia sa sustine ca s-a implicat în conservarea patrimoniului istoric, a verificat starea monumentelor istorice, a vizitat localitatile izolate din delta, s-a ocupat de marginalizarea sociala si, în general, a participat la tot ce înseamna manifestare culturala sau cu continut omagial. Ca si cum n-ar fi fost obligatia domniilor lor de a participa la sedinte si de a reprezenta interesele cetatenilor judetului, cei trei consilieri constiinciosi au consemnat în rapoarte ca au participat la sedintele ordinare si extraordinare. Mai mult decât corect, consilierul Tarhon a consemnat ca a absentat motivat la doua sedinte. Întocmirea raportului de activitate este o obligatie, dar daca nu se face, nu se sanctioneaza. Ramâne la latitudinea fiecaruia sa fara acest lucru. De obicei, cei care sunt activi la sedinte îsi depun raportul, ceilalti, fac acest lucru cu întârziere sau deloc. Este o datorie morala fata de cetatenii care i-au ales si, bun sau rau, el trebuie întocmit. Cred ca ar trebui sa fie trasi la raspundere si de conducerea partidelor, pentru ca au ajuns aici pe niste liste.

Ieri, presedintele Organizatiei Judetene a PSD Trifon Belacurencu, secondat de doi dintre parlamentarii formatiunii politice - senatorul Ion Vargau si deputatul Vladimir Manastireanu a organizat o conferinta de preesa al carui subiect a fost suspendarea presedintelui Traian Basescu, subiectul fierbinte al momentului. Discursul lui Belacurencu a început pe un fundal putin mai aparte în sensul ca deputatul Manastireanu vorbea la telefon si pupa verbal de zor interlocutorul. De fapt, parlamentarul a si parasit conferinta de presa dupa ce si-a tinut speech-ul de rigoare, fiind reclamat în teritoriul de electorat, probabil acelasi pe care-l pupa la telefon. Belacurencu a reiterat ideile pe care le-a promovat la centru seful sau pe linie de partid, Mircea Geoana. Presedintele Organizatiei Judetene PSD a declarat ca Traian Basescu nu mai are dreptul moral sa candideze la presedintia României însa ca cetatean poate sa fie promovat pe listele unui partid. Mai mult decât atât, Belacurencu l-a definit pe Traian Basescu ca fiind „un proiect politic esuat care s-a jucat cu destinele României”. În aceeasi interventie Belacurencu a declarat ca înca presedintele Basescu a manipulat masele în organizarea acelui „miting spontan” la care a participat „cu fata congestionata de om care nu a consumat sub o sticla de whisky”. În tirada sa anti Basescu l-a acuzat de faptul ca a adus atingere Constitutiei si pe cale de consecinta orice încalca legea fundamentala este supus sanctiunilor legale si morale. „Basescu adopta pozitia unui sarpe care musca si se retrage în vizuina”, a declarat Belacurencu. Liderul social democratilor a mai sustinut ca inclusiv la Tulcea a fost organizata o participare la „mitingul spontan” si are informatii ca „un lider PLD din Turcoaia a pus la dispozitia unui grup un microbuz care i-a transportat la Bucuresti. Avem numarul masinii si vom culege mai multe informatii despre cine a organizat aceasta plecare de la Tulcea la mitingul pro-Basescu. La nivel national, în celelalte orase, din informatiile noastre, Partidul Democrat a stat la baza organizarii <>.” Inclusiv parlamentarii prezenti la conferinta de presa a combatut cât au putut manifestarile „suspendatului” Traian Basescu. Manastireanu a plecat repejor la electorat dupa ce a declarat ca „Basescu a intervenit brutal în activitatea parlamentului facând presiuni înca de la început asupra celor doi sefi ai Camerei Deputatilor, respectiv Senatul, pentru a-i înlocui”. Dovedind ca este si un bun vizionar, deputatul Manastireanu este de parere ca în eventualitatea în care Traian Basescu ar ajunge din nou presedinte, ales printr-un vot democratic sau si-ar relua prerogativele în urma referendumului „apucaturile imorale ar fi din ce în ce mai mari, la fel si tensiunile si disensiunile”. Apoi, plecând spre electorat l-a lasat pe colegul Vargau sa expuna problemele din perspectiva parlamentara. S-a încins rau senatorul Vargau si l-a blagoslovit în fel si chip pe Basescu. În elanul domniei sale de a-l afurisi pe Traian Basescu la un moment dat, vorbea despre „presedintele Belacurencu” care ar fi încalcat Constitutia si ar fi calcat în picioare morala, deontologia, etc. Fata liderului social-democratilor tulceni era mirata tare pâna când Vargau a realizat ca a confundat presedintii si în loc sa spuna presedintele Basescu, a spus presedintele Belacurencu. Asta ca pilula de râs!

Dureroasa e problema deseurilor în municipiul Tulcea, dar si mai dureroasa este nepasarea autoritatilor. Initiata de catre cotidianul nostru în una din editiile trecute, discutia despre masivele gramezi de gunoaie de la periferia orasului nostru, asezonata cu o critica la adresa autoritatilor locale în masura sa actioneze în acest sens a fost urmata de o frumusica amenda de jumatate de miliard pe care Primaria a contestat-o în instanta. Ideea însa este alta. Considerându-se un gospodar desavârsit, primarul Hogea nu a suportat sa i se spuna verde-n fata ca a gresit, si nu putin, caci amenda tot din bani publici se va plati. „Voi ruga respectuos colegii de la Garda de Mediu ca în afara de adrese si interviuri sa încerce sa se implice cu mai multa fermitate în aceasta chestiune", spune edilul. Prin urmare, adrese catre Primarie au existat, doar ca reprezentantii acesteia nu le-au acordat atentia necesara. În ziarul Primariei, însa, se mentioneaza ca „pentru situatiile mai deosebite, ce exced posibilitatile noastre, vom coopera cu Garda de Mediu, sau cu alte institutii ce pot interveni operativ". Tot stimabilul Hogea declara sus si tare ca 80% din acel teren nu apartine Primariei, iar celelalte 20% au fost deja curatate. Deci, se poate! Ideea este, însa, ca în „cartea de capatâi" a municipalitatii, si anume Info util-ul, primarul Hogea promite în cadrul programului Primavara 2007 „mentinerea curateniei în toate spatiile verzi si în toate parcurile, cât si igiena si evacuarea deseurilor de pe suprafetele libere, indiferent de proprietar"! Este mentionat si faptul ca finalizarea lucrarilor din acest program se vor finaliza în perioada 22 aprilie-15 mai. S-o vedem si pe asta!

Se munceste pe rupte...! Parca firmele sunt platite pentru zilele în care nu fac nimic, si mai putin pentru zilele în care se vede ceva în urma lor. E dornic de santiere primarul Constantin Hogea. Si se vede treaba ca nu glumeste deloc cu promisiunea-i proletara de a contorsiona orasul în gropi, santuri, transee…si noroi. E si mai dornic se pare Hogea de cantitate ca doar ce ne mai trebuie si calitate! De la nasu' mare de mântuiala lucrare sa fie! Fara numar, maria ta! Pasiunea asta de a umple urbea cu praful care îti intra în toate gaurile atunci când nu ploua si te face multumit ca esti de-al Tulcei onest cetatean si cu buzunarul rupt de taxe, trebuie sa fi fost îndelung studiata. Si, cum spuneam, toti si toate sunt de vina, mai putin primarul! La gasit tapi ispasitori ne pricepem cu totii, mai ales municipalitatea atunci când prin arogantul primar Hogea nu poate sa-si asume responsabilitatea si raspunderea unui proiect esuat: orasul bagat în service! Sunt multi tulceni care s-au cam plictisit sa faca numaratoarea gropilor de pe sosele. Asa spun multi tulceni. Sunt si mai multi care încep sa-si dea seama ca artificiile cu pasteluri de la centru si o fântâna arteziana împopotonata cu lalele nu sunt echivalentul unui primar gospodar si bun manager de urbe. Imaginea este desprinsa din realitatea unei zone rezidentiale, cartier E3 - str 1848 chiar sub nasul politiei judetene, acolo unde strada este brazdata de santuri, iar trotuarul a facut deja un camion victima... dupa cum se vede!

Lasând la o parte conditiile nu tocmai europene în care sunt tratati pacientii de la Spitalul Judetean de Urgenta Tulcea, mai nou acestia se confrunta cu alta problema si mai stringenta. Cei care au nevoie de o radiografie, mai mult sau mai putin urgenta, sunt nevoiti sa aleaga - ori renunta, ori merg la laboratoarele particulare din municipiu care ofera servicii radiologice. Cauza situatiei create este lipsa filmului pentru efectuarea acestor radiografii de o luna deja. Prin urmare, cele trei aparate de radiologie existente în Spital sunt pe post de piesa de muzeu, iar asa cum radiografia nu este facuta, nici diagnisticul nu poate fi pus. Din pacate nu am reusit sa aflam cauzele ce au condus la aceasta situatie pentru a putea raspunde pacientilor revoltati deoarece reusind cu greu sa trecem de gardienii de la poarta, nu am reusit sa vorbim cu vreun reprezentant al spitalului - personalul nu vorbeste cu presa pentru ca asa li s-a poruncit de sus, purtatorul de cuvânt nu este de gasit, iar managerul Popescu este... în concediu pâna luni! Gurile rele ne-au raspuns însa ca respectiva comanda pentru film a fost facuta cu mult timp în urma, însa furnizorul nu a fost platit pentru livrarea anterioara, prin urmare, când vin banii-vine si filmul. Iar banii ar fi cica redirectionati spre cosmetizarea spitalului, mai precis a unei parti, cea de fatada, ca restul, vorba cântecului - "las-o, mai, ca merge-asa, ne-am obisnuit cu ea"! Dar revenind la lipsa filmului pentru radiografii e de mentionat faptul ca acestea erau facute gratis în incinta spitalului cu conditia unui bilet de trimitere de la medicul specialist. Si e si normal la câti bani sunt platiti lunar atât de angajati, cât si de angajatori la bugetul asigurarilor de sanatate. În situatia creata, pacientii sunt nevoiti sa mearga la laboratoarele private ce detin un aparat radiologic. Numai ca si aici nu-i asteapta laptele si mierea. Plafonul lunar alocat acestora de catre CAS nu ajunge decât pentru efectuarea câtorva analize gratuite, restul sunt platite din buzunarul pacientului. Si nu-i putin, caci lista preturilor la radiografii includ sume cuprinse între 170 mii lei vechi si 280 mii. Daca acesta nu are bani, el va fi înscris pe o lista de asteptare pentru luna viitoare, dar si aici are slabe sanse, asa cum listele sunt demult complete. Ar fi normal sa tragem o concluzie, dar, unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere - discutabilele calitati manageriale se fac simtite nu doar la autoritatile locale, ci si în Spitalul Judetean de Urgenta!

România anunta cu mare pompa faptul ca a început repopularea cu sturioni a Dunarii, desi aceasta metoda nu a dat nici un rezultat în alte tari. Rusia si Iranul au deversat 600 de milioane de pui de sturioni, dar situatia din aceste tari nu s-a îmbunatatit. La noi s-au deversat 65.000 de pui. Primul aspect foarte important pe care nimeni nu îl mentioneaza este acela ca rata de viata pentru puietul provenit din acvacultura deversat în mediu natural este de 1%. Cifra se regaseste în literatura de specialitate. Cu alte cuvinte, din cei 65.000 de pui deversati vor trai si vor ajunge la maturitate aproximativ 650. Pretul unui exemplar viu devine în acest fel 1.230 de euro pe exemplarul de sturion. În al doilea rând, guvernantii de la Bucuresti dau vina pentru reducerea efectivelor de sturioni pe braconajul excesiv din urma cu 3-4 ani. În realitate, aceste specii ajung la maturitate sexuala la 10-12 ani. Cu alte cuvinte, de vina este pescuitul excesiv si ilegal din prima jumatate a anilor ’90, când în apele românesti a fost un adevarat masacru. Afacerea cu sturioni ramâne una cu mare potential chiar daca România a introdus prohibitia pe zece ani la aceasta specie. Un real interes se propaga, se pare, si din biroul ANPA Bucuresti în persoana presedintelui Gheorghe Stefan. E bine ca exista acest interes, însa atâta vreme cât se stie prea bine starea precara în care îsi desfasura si îsi desfasoara si acum activitatea ditamai surcursala ANPA de Tulcea si tocmai în inima Deltei lasa în urma multe semne de întrebare. A fost nevoie de luni de zile de asteptari si ploconeli pe la usile ANPA de Bucuresti pentru ca, în cele din urma, a saptea zi dupa scripturi, inspectorii piscicoli de la Tulcea sa primeasca un spatiu adecvat activitatii. Privind din aceasta perspectiva, problemele ANPA Tulcea au fost, din pacate, perpetuu lasate în urma. Si spunem acest lucru pentru ca o necesitate cum ar fi fost de exemplu o salupa la cheie în dotarea ANPA Tulcea suna cel mult a gluma buna în birourile ANPA de Bucuresti. Neajunsurile „orfanei” ANPA Tulcea nu se termina aici. Exemplele sunt multe si ar putea completa cu lejeritate un memorial al durerii. Revenim si spunem ca e bine ca presedintele Gheorghe Stefan se preocupa de soarta repopularii Dunarii cu exemplare de sturioni, dar cu bursa pestelui cum ramâne, mon cher? La fel o promisiune data cu sclipici în n iesiri de presa peste care s-a asternut praful. Peste prea multe asemenea s-a asternut praful. Numai peste afacerea sturionilor, nu! Zilele trecute presedintele ANPA Gheorghe Stefan a fost prezent la Grindu unde a taiat tortul zonelor de pescuit pentru exemplare vii de sturioni pentru reproducere. O afacere, asa cum am mentionat anterior, de milioane de euro si râvnita de multi, un jack pot atât pentru stat cât si pentru firmele care au norocul sa faca afaceri cu statul. România a decis în primavara lui 2006 sa interzica recoltarea sturionilor în scop comercial pe o perioada de 10 ani. Desi masura a fost anuntata la noi ca un mare succes. Stupoare! Nu a aparut însa nici un raport favorabil din partea vreunui for international, cu atât mai putin din partea CITES (Conventiei internationale privind comertul cu specii periclitate). Mai mult decât atât, Ucraina si Bulgaria nu au luat si ele aceasta decizie, drept pentru care la ora actuala avem de-a face cu o situatie incredibila. Un pescar bulgar are dreptul sa pescuiasca „monstri" de peste 100 de kilograme, în timp ce românii risca ani buni la racoare daca pescuiesc exemplare mai mici. Pescarii autohtoni nu au însa frica de asa ceva si pescuiesc si ei în continuare sturioni fara nici o problema. Subiectul nu pare sa deranjeze, însa autoritatile îsi vad în continuare de declaratiile bombastice despre cât de aplaudata este România pe plan international pentru deciziile luate de autoritati în problema sturionilor. La fel face si presedintele Gheorghe Stefan. Se aseaza bine lânga placinta afacerii cu sturioni si pozeaza în garantul libertatii de exprimare a factorilor implicati în aceasta activitate. Pescarii sunt repede aburiti cu programe europene si saci de euro „închipuiti” într-o poveste care, ce e drept, te face sa te lingi pe degete numai când te gândesti... Din pacate, pentru talpasii pescariei din Delta Dunarii iluziile ramân tot iluzii, iar sacii cu euro tot în caruta cui trebuie ajung.

Intr-o recenta conferinta de presa, presedintele PNL de Tulcea, Octavian Popa, si-a reiterat pozitia fata de suspendarea din functie a presedintelui Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA), Gheorghe Stefan. Nu este prima oara când liderul liberalilor tulceni iese la rampa cu afirmatii în care sustine ca bine întemeiata dabarcarea de la sefia ANPA a lui Gherghe Stefan. Mai de fiecare data însa, cu reprezentantii media de fata, Octavian Popa a evitat o pozitie clara în care sa prezinte si motivele cu care îsi argumenteaza aceasta cerere. Nu e mai putin adevarat ca presedintele Popa a lasat însa sa se înteleaga ca la baza demersului sau sta ,,incapacitatea si indecizia de care a dat dovada Gheorghe Stefan în fruntea ANPA''. Cu tunul îndreptat spre Gheorghe Stefan, presedintele PNL Octavian Popa s-a hotarât în cele din urma sa schimbe macazul: ,,PNL Tulcea a mai cerut demisia lui Gheorghe Stefan. E adevarat ca pâna acum nu am prezentat o lista clara cu motivele care îmi îndreptatesc demersul. Ultimele evenimente însa, de natura grava, care implica ANPA si pe presedintele Gheorghe Stefan, ma determina sa nu mai tac. Uitati-va numai ce se petrece la Tulcea. Domnia sa nu a acordat nici o atentie sucursalei ANPA. Stiti foarte bine în ce conditii au trebuit sa-si exercite activitatea inspectorii ANPA la Tulcea. În ce spatii…si fara dotare corespunzatoare…Mai nou, acum nu mai au nici combustibil. Ce lupta antibraconaj? Ce eficienta?” Presedintele Popa nu s-a oprit aici. Mai mult decât atât, liderul PNL de Tulcea s-a lansat într-o serie de afirmatii grele la adresa presedintelui Gheorghe Stefan, pe care l-a facut vinovat de faptul ca ar fi putut sa genereze zilele trecute un serios conflict între pescari la Grindu: ,,Sâmbata, Robert Raduta a aparut la Grindu cu un grup de pescari si însotit de presedintele ANPA, Gheorghe Stefan. Din informatiile mele, Raduta a venit sa pescuiasca sturioni (pentru reproducere). Este un fapt grav si cu atât mai mult. va dati seama ce ar fi putut sa iasa acolo. între pescari…Adica sa vii, asa, si sa iei pâinea de la gura…Sa pescuiesti pe teritoriul altei asociatii…Nu am nimic cu prietenia nimanui. Gheorghe Stefan poate sa fie prieten cu Raduta si Raduta la fel cu Gheorghe Stefan …Nu ma priveste pe mine.Vreau doar sa atrag atentia ca prietenia nu trebuie amestecata în asemenea lucruri si mai vreau sa spun ca l-am informat pe ministru despre toate acestea!” Presedintele ANPA Bucuresti, Gheorghe Stefan, dezminte acuzatiile aduse de seful PNL de Tulcea, Octavian Popa. Contactat telefonic, presedintele ANPA a spus ca s-a aflat la Grindu vineri, si nu sâmbata, asa cum afirma liderul liberalilor tulceni, Octavian Popa. Si mai mult decât atât, în realitate, ,,zona Grindu a fost stabilita de INCDD cu acces pentru toate firmele care se ocupa cu extragerea de reproducatori la sturioni, conform cotei alocate”, a precizat presedintele Stefan. Legat tot de prezenta sa la Grindu, Gheorghe Stefan a afirmat: ,,Joi noapte am fost la Galati. Vineri, cu o salupa, asa cum v-am spus, m-am deplasat la Grindu. Am martori pe comandantul IJPFN Tulcea, Cristian Rogojanu, pe seful Politiei de Frontiera Isaccea si alti reprezentanti ai autoritatilor care m-au însotit acolo si pe care-i puteti întreba, daca doriti sa va confirme acest lucru. În plus, nu l-am însotit pe Raduta în mod special. Am fost acolo cu reprezentantii celor cinci firme implicate în extragerea de sturioni pentru reproducere si cu pescari. Prezenta mea la Grindu se leaga de faptul ca am dorit sa stiu si sa stabilim cum va fi împartita zona pentru pescuit.Vreau sa va spun ca demersul este rezultatul unei decizii de ultim moment a INCDD, care a stabilit Grindu ca zona de pescuit sturioni pentru reproducere. De la anul, doresc ca pescarii din Grindu sa se ocupe de acest lucru”. Presedintele ANPA, Gheorghe Stefan, s-a declarat oripilat de declaratiile de presa ale presedintelui PNL de Tulcea, Octavian Popa, si a acuzat, la rândul sau, implicarea liberala într-o zona în care politica nu are ce cauta: ,,Incredibil ce se întâmpla acolo! Octavian Popa nu stie ce vorbeste…De lipsa de combustibil nu sufera numai ANPA Tulcea, sufera tot ministerul. Conturile au fost blocate acum cu reorganizarea ministerelor. Si nu înteleg de când o organizatie politica se pricepe la administrarea zonelor piscicole?!” Legat de acuzatia liderului liberal privind abandonul sucursalei ANPA Tulcea, Gheorghe Stefan a spus ca în demersurile sale legate nu numai de înzestrarea tehnico-materiala a filialei ANPA din Tulcea, dar si de înfiintarea Bursei Pestelui, nu a primit mai deloc sprijin local.

Ieri, în cadrul unei conferinte de presa, presedintele Organizatiei judetene a PNL, Octavian Popa, a avut fericitul prilej sa anunte publicul ca Parchetul de pe lânga Tribunalul Tulcea a dispus neînceperea urmaririi penale în dosarul în care a fost cercetat pentru trafic de influenta în „cazul lacul Horia”. „Procurorii probabil au relizat ca acuzatiile sunt netemeinice si nu au suport real. A esuat înca o încercare de compromitere a lui Octavian Popa. Ma gândesc daca ma voi îndrepta împotriva acelor oameni care mi-au fabricat aceasta poveste si mi-au aruncat-o în presa. Dar ma gândesc pe de alta parte ca si iertarea este crestineasca”, a declarat Octavian Popa. La vremea respectiva a fost de notorietate scandalul provocat de concesionarea lacului Horia. Presedintele PNL, Octavian Popa a fost acuzat ca ar fi intervenit într-un litigiu izbucnit între firmele participante la licitatie si, mai mult, ar fi influentat rezultatul competitiei. La vremea respectiva, liberalul Octavian Popa, imediat dupa acuzatiile ce i s-au adus, a declarat ca demersul sau a fost unul politic, în sensul ca au fost facute niste acuzatii pe adresa primarului PNL din Horia si care nu trebuia sa fie trecute cu vederea din perspectiva politicii partidului. „S-au adus acuze primarului de la Horia si am vrut sa aflu daca e asa sau nu. De aceea am considerat ca este bine sa stau de vorba cu toate partile implicate”, declara la vremea respectiva, Octavian Popa. Mai mult decât atât, în toate interventiile publice pe marginea acestui subiect, liderul liberalilor tulceni, sustinea sus si tare ca ar fi bine sa fie cercetat de un procuror pentru ca adevarul sa iasa la lumina. Nu a trebuit sa ceara prea mult pentru ca administratorul unei firme participante la licitatie a si înaintat plângere penala, dar direct la Directia Anticoruptie, unitate care dupa studierea a declinat competenta în favoarea Parchetului de pe lânga Tribunalul Tulcea. Pentru ca rezultatul licitatiei a fost contestat de firmele perdante, la Horia a fost organizata o întâlnire între actorii principali, moderata de liderul liberalilor, în calitatea sa de sef pe linie de partid al primarului de Horia, Adrian Dutoiu. Acesta din urma a fost acuzat ca ar fi tras sforile licitatiei, iar Octavian Popa s-a simtit dator sa elucideze problema, convocând partile la discutii. La vremea respectiva, ambele partile implicate în licitatia privind concesionarea lacului Horia se judecau pentru drepturile asupra lacului, unii încercând sa mentina rezultatul licitatiei, iar ceilalti sa îl anuleze. Batalia pe lacul Horia s-a soldat cu o plângere penala îndreptata împotriva liderului liberalilor, Octavian Popa acuzat ca si-ar fi vârât interesul în sustinerea cauzei uneia dintre partile implicate si anume în intersul firmelor perdante. Cert este ca întâlnirea de la Horia, de pe urma careia Popa s-a ales cu dosar penal, nu a adus nici un rezultat, partile nereusind sa ajunga la o întelegere pe cale amiabila. Cu toate ca atunci, administratorul firmei câstigatoare care a facut denuntul penal a declarat ca are dovezi certe ca Octavian Popa a încercat sa influenteze rezultatul licitatiei, se pare ca nu au convins procurorii. Liderul PNL a mai declarat ieri ca „procurorii nici macar nu m-au audiat”. Deci, se poate cerceta penal o fapta si fara audierea partii reclamate!?

Evaluarea definitiva a furnizorilor de servicii medicale este o operatiune care se afla în plina desfasurare. Dupa cum ne-au declarat reprezentantii Casei de Asigurari de Sanatate Tulcea, primele evaluate au fost spitalele, operatiune complexa, data fiind destinatia acestor obiective de interes medical. La ultima conferinta de presa, conducerea Casei de Asigurari Tulcea a sustinut ca Spitalul Judetean este un furnizor important care nu este usor de evaluat. „Avem trei echipe care evalueaza Spitalul Judetean, data fiind complexitatea acestui proces. Pâna în prezent am verificat sediul central, laboratorul si radiologia, urmând sa continuam cu sectiile”, a declarat medicul-sef al CJAS, dr. Margareta Luchici. Domnia sa a mai sustinut ca normele europene în domeniul asistentei medicale în spitale care prevad anumite standare de confort si impun anumite norme sanitare nu vor putea fi puse în practica de Spitalul Judetean Tulcea. Pe de alta parte, unitatea, având o importanta strategica, nu poate fi închisa din considerentele morale care sunt mai mult decât evidente. „Nu putem închide Spitalul Judetean, ca asta ar însemna sa afectam populatia. Atunci singura solutie este sa acordam termene de remediere a problemelor si deficientelor. Termenul este de doi ani în cazul Spitalului Judetean”, a declarat dr. Luchici. Nici nu ne gândim sa avem dubii. Cu siguranta baierele marii pungi europene se vor deschide larg pentru Spitalul Judetean Tulcea, Ministerul Sanatatii va pompa bani, iar la Spitalul Judetean Tulcea fiecare pacient va respira aer conditionat cu parfum de levantica, mosc, iasomie sau alte esente tari. Lenjeria va fi din satin, fiecare bolnav va avea acces la video telefon, fiecare pat va fi prevazut cu televizor cu plasma, aparate video, saltele vor fi prevazute cu sisteme speciale de masaj terapeutic sau pentru relaxare, va exista un sistem room-service, injectiile nu vor durea, vom avea medici buluc pentru fiecare specialitate etc... Dar pâna atunci, spitalul va functiona cu o acreditare provizorie. Sa ne revenim la realitate! Se face cât se poate. Unde nu e, nici Dumnezeu nu cere!

Ieri, pret de aproximativ 29 de minute, membrii Colegiului Prefectural, convocati în par, au fost obligati, de voie de nevoie, sa asculte discursul primarului Hogea. În lipsa prefectului Lefter, reuniunea de lucru a fost dedicata lui Hogea, de nimeni altul decât de apoliticul subprefect Ioan Boieru, fost membru PD, dar, dupa cum s-a vazut ieri, înca purtator al virusului iubirii pentru partid. Comportându-se de parca era fata în fata cu alegatorii, de cum s-a vazut invitat sa ia cuvântul, Hogea a început sa recite despre minunatele realizari care se vor înfaptui în municipiul Tulcea, sub bagheta sa, parca nebagând de seama ca au trecut deja trei ani din mandat, timp în care nu a reusit, spre exemplu, sa puna câteva plombe pe strada Isaccei. Campania electorala fatisa care si-a facut-o Hogea în cadrul Colegiului Prefectural a fost înca un prilej de a-si arunca veninul cu tot cu fiere si în sala de sedinte a Prefecturii. Acolo nu o facuse înca. Sub binecuvântarea si cu toata dragostea subprefectului, caruia îi surâdea fata de fericire ca avem un asa primar de toata cinstea, lauda si marirea, în vecii vecilor, si în numele tuturor neamurilor lui, al nostru Hogea a varsat pe gura cât a putut: pe de o parte s-a pupat singur în fata oglinzii, pe de alta parte „i-a afurisit” pe jurnalistii care semneaza în ziarele incomode. Era liber acum, la aruncatul spurcaciunilor pe gura-i intelectuala de fin si rasat doctor inginer! Subprefectul Boieru stie de ce! Si dai si combate si lupta-te cu nenorocitii de jurnalisti ce nu ling mâna si nu pupa poala alesului, ca doar o data îi este dedicat în întregime un Colegiu Prefectural când pisica nu-i acasa (a se citi, prefectul Lefter Chirica). În timpul discursului lui Hogea, sefii institutiilor afisau zâmbete strepezite. Ce vina or fi avut directorii institutiilor descentralizate de au fost obligati ca la obisnuita reuniune de luni, organizata pentru a fi tratate problemele judetului, sa fie nevoiti sa asculte off-urile personale emanate, cu patos si obida, din preaplinul veninului adunat într-un biet suflet de primar? Dupa ce, dictatorial, Hogea a pus la punct pe toata lumea - ziaristi, politie, Garda de Mediu, rromi - subprefectul, multumit probabil ca scopul Colegiului a fost atins, a încheiat reuniunea de lucru. Deci, dupa discursul lui Hogea, sedinta a fost declarata închisa. Nu a mai contat ca poate un sef de serviciu ar fi adunat ceva probleme în saptamâna care a trecut, sau poate ca s-ar fi cuvenit sa fie abordate si alte probleme legate de bunul mers al treburilor de prin judet. Si trebuie sa recunoastem ca sunt destule! Din pacate, Hogea nu a primit aplauze la scena deschisa si multumiri din partea directorilor asa cum poate s-ar fi asteptat sau ar fi fost planuit de organizatorul ceremoniei cu dedicatie! Probabil ca audienta era muta de iumire încât a uitat sa ovationeze. Ca si cum ar fi ajuns la Primaria Tulcea doar pentru a tunde iarba de pe gazoane si pentru a vopsi te miri ce-i mai trece prin minte, Hogea s-a laudat ca poate mai mult: pune scaune pe stadioane, schimba bancile în Parcul Personalitatilor, îsi trage canalizare pe strada, aduce apa si canalizarea pâna în poarta casei „prietenului meu prefectul” si multe alte lucrari cu.... dedicatie... pentru tulcenii... prieteni, fara numar de primar ! Sa moara „dujmanii” de ciuda! „ Valoarea mea, valoarea mea, n-o are nimenea”, vorba „slagarului” pe melodia caruia dansa primarul „cu pretenii” pe scena poporului de zilele municipiului.

Pentru ca ziarul Delta a gasit de cuviinta sa scrie ca pe variantele orasului mizeria e la ea acasa, iar Primaria a fost amendata cu 500 de milioane de lei vechi, Hogea a folosit ocazia oferita pe tava de subprefect pentru a-si regla conturile cu alti dusmani: comisarii Garzii de Mediu. Dupa gândirea primarului, institutia nu actioneaza echitabil, în sensul ca amendeaza Primaria pentru ca nu vrea sa intre în conflict cu proprietarii de terenuri de pe variantele orasului. Mai-marele orasului accepta faptul ca prin unele locuri deseurile împestriteaza orasul, însa nici oamenii de la mediu nu actioneaza si nu fac educatie cu „nesimtitorii” care fac mizerie. Sa faca bine „colegii de la mediu” si sa actioneze în spiritul fair-play-ului si sa nu mai amendeze Primaria care e înduiosator de preocupata de curatenia orasului. Pe variantele orasului, peste 80 la suta din terenurile pe care salasuieste mizeria obstii asa ca sa faca bine comisarii Garzii de Mediu sa amendeze cetatenii si nu pe domnu' primar ca si-asa are destule pe cap. Problemele invocate sunt „vechi si noua toate” asa încât probabil, Hogea a vrut sa para ocupat sau preocupat. Da bine pe sticla! Urrraaa! Urrraaa!

A vrut sa fie ironic Hogea, dar nu i-a iesit decât o bufonerie ieftina, îmbalsamata cu fiere si venin, secretate de ficatii inflamati ai doctorului, inginerului si primarului Constantin Hogea. ,,Vom demara lucrari de reabilitare a sistemului de canalizare menajera pe strazile Gloriei si Libertatii. Este nevoie de asa ceva mai ales ca acolo sunt doar câteva sisteme de canalizare improvizate si pe câteva segmente… Am lasat mai la urma aceasta investitie din motive lesne. Nu am vrut sa se interpreteze... Îmi permit sa-mi fac un cadou si o dedicatie…,, a declarat ieri primarul Constantin Hogea în plenul Colegiului Prefectural, devenit arena sa electorala asa cum am mai spus, sub obladuirea celui care a condus lucrarile, (apoliticul!) Ioan Boieru, devenit subprefect de meserie. Din nou maniera jenanta în care s-a refulat public Hogea, în spiritul si responsabilitatea unui staroste peste urbe ne-a produs un disconfort organic. Jignirile nu fac altceva decât sa demonstreze pentru a mia oara ca tot acest balast verbal farâmitat între buze, nu arata decât lipsa de respect fata de suflarea acestui oras pe care îl pastoreste si care ofera mult si anume încrederea învestita. Afirmatiile scrâsnite printre dinti si refularile de toata jena pe care le face Hogea în public de câte ori i se ofera prilejul, nu fac obiectul interesului cetateanului care s-a saturat de eternul santier în lucru. Pe de alta parte, graba primarului Hogea de a lovi cu promisiuni pâna si în Colegiul Prefectural sa fie oare influenta scandalurilor de pe scena politica? Concret, blocurile cu patru etaje vor fi muiate în vopseluri, centrul orasului va fi demolat si reconstruit, va fi asfalt peste tot, vom avea turism înfloritor si turisti câta frunza si iarba, strafundurile pâmântului vor fi rascolite etc. Mai mult, politia primariei îsi va gasi un rost, apa de la robinet va fi cristalina, încalzirea locuintelor se va face si vara daca tulcenii doresc. Din ce bani toate acestea, nu se pune problema, ca doar tot noi îi adunam, iar împrumuturile bancare si bugetul orasului vor creste pâna la portile raiului. În plus, toti responsabilii de treburi publice vor lasa balta afacerile nevestei, soacrei, cumnatei si toate balacarelile politice si se vor dedica exclusiv bunului mers al urbei. Asadar, sa asteptam încrezatori si linistiti alegerile din 2008. Iar linistea ne-o putem asigura prin a nu ne lasa intoxicati de promisiuni facute de pe acum când nici macar nu a fost reinventariat electoratul, de catre oricine le-ar face. E prea devreme pentru Hogea sa înceapa cu lozinci electorale, cifrate mai nou în Euro, milioane de Euro, când înca nu s-a uscat namolul, la propriu vorbind, promisiunilor de data trecuta. S-ar putea ori sa uitam promisiunile, ori sa ne plictisim atât de mult de ele, încât sa nu vedem decât ca avem un oras în care e greu, chiar foarte greu sa se repare un cablu si sa fie luminat Parcul Personalitatilor. Le respingem pâna a ajunge sa le patrundem sensurile rivale cu filosofia. Presupunem ca si ziarului Primariei îi va creste tirajul, iar cutiile postale se vor umple din nou cu chipul si realizarile luminoase ale alesului, dupa o reteta deja consacrata. Aceste iesiri la rampa cu atacuri ale primarului Hogea ar trebui ridicate la rangul de „marca înregistrata”, de trasaturi definitorii, alaturi de comportamentul pe care îl manifesta fata de acei presari care nu îi cânta în struna. Rabufnirile demonstreaza ca avem dreptate, iar adevarul doare mai rau decât prostia pe care o tot invoca Hogea. Si revenind la canalizarea „ cu dedicatie”, suntem convinsi ca strada Libertatii are nevoie de ea si mai stim cu siguranta ca sunt si alte strazi unde scursorile aruncate îmbalsameaza aerul.

Pastele Mortilor este un prilej de bucurie pentru cei nevoiasi. Dis-de-dimineata, acestia se aliniaza pe aleile cimitirelor, în speranta ca cei care vor veni la morminte le vor da âat mai multe bunatati. Dupa ce lucrurile se linistesc, amarâtii pleaca încarcati spre case pentru ca, daca în urma cu o saptamâna multi nu au avut ce mânca, acum au de toate... La o saptamâna dupa Înviere, crestinii ortodocsi merg în cimitire pentru ca este Pastele Blajinilor. Sarbatoarea are radacini profane însa, în timp, a fost preluata de crestini si prelucrata. În mod normal, ziua în care se pomenesc mortii este cea de luni, însa pentru ca cei care fac pomenirile sunt în mare parte la munca, si zilele de sâmbata si duminica s-au transformat în zile de pelerinaj spre cimitir. La Tulcea, înca de sâmbata cimitirul „Eternitatea” din oras a fost asaltat de barbati, femei si copii, cu cosuri, lumânari si flori, veniti la mormântul rudelor decedate. „Pomenirea" acestora a început înca de pe strazile din preajma cimitirului, pe care circulatia a fost blocata, ieri atingându-se apogeul. Strazile Viticulturii si Eternitatii aratau ca niste imense parcari auto, iar lumea curgea ca de la stadion, în timp ce înjuraturile celorlalti participanti la trafic, aflati aproape în imposibilitatea de a mai circula prin zona, contrastau puternic cu momentul... Singurii care nu se agitau sa ajunga mai repede la destinatie au fost taximetristii, care aveau clienti si pentru care traficul blocat nu reprezenta o problema, din moment ce aparatul de taxat e pornit. La Cimitirul „Eternitatea”, spre exemplu, mai multi politisti erau la intrare, însa se uitau neputinciosi la multimea de oameni care se revarsa din toate directiile. Aleile cimitirului au fost intesate de lume cu flori, cosuri si lumânari. Ca de obicei în astfel de situatii, au aparut si comerciantii ambulanti, care încercau sa vânda fel si fel de lucruri. Pe lânga ei, în cimitir au dat buzna copiii strazii si batrâni. Aliniati pe aleile cimitirului ei priveau bucurosi multimea care se îmbulzea si îsi frecau mâinile, fericiti ca o sa manânce si o sa bea pe saturate si pe deasupra o sa mai ia ceva si acasa. Ca niste furnici, cei care au venit sa îsi pomeneasca mortii s-au împrastiat printre morminte. Atipice cu toata aceasta forfota sunt perechile de câte doi (preot si dascal), care încearca sa gaseasca o zona unde nu exista „concurenta". Sarbatoarea e un prilej pentru ei sa câstige niste bani în plus, asa ca trebuie sa se miste repede, ca sa nu le-o ia alta pereche înainte... În tot acest timp, cimitirul se umple usor, usor. Barbatii se uita nedumeriti spre neveste si întreaba daca au luat-o pe drumul bun spre mormânt. Din când în când, câte doua, trei grupuri care se intersecteaza, se opresc la discutii. „La cine ai venit?" „Ai vorbit cu preotul?", „Asta e fata ta? Doamne cum trece timpul!", sunt conversatiile stinghere care se leaga. Alaturi, doua batrâne care se întâlnesc saptamânal în cimitir, curata mormintele sotilor de câte un fir de iarba crescut de la ultima vizita. Lânga ele se opreste o a treia, care, dupa ce le saluta, începe direct sa enumere înmormântarile la care a fost în ultima vreme. „Acu' o luna, l-am îngropat pe socru", acu' doua saptamâni, un cumnat si saptamâna trecuta, o verisoara la Bucuresti!". Celelalte dau din cap, a semn de consolare si mai smulg un fir de iarba vazut doar de ele. Din când în când, arunca un ochi la mormântul alaturat, plin de balarii, dar pe care „vizitatorii" au întins mâncare si bautura cât pentru o nunta. Vecinii manânca cu pofta, ca la picnic si discuta tare între ei. Pe alei se aude ca un murmur „Hristos a înviat!", cântat parca de un cor de greieri afoni. Una dintre batrâne se ridica dintre cruci si cheama un barbat cu aspect neîngrijit sa îi dea un pahar de vin. Barbatul o refuza scurt „Nu beau!" si pentru ca femeia a ramas cu gura cascata, îi explica privind dincolo de ea, „Iau pastile" si dispare printre morminte. Din urma lui, vin alti doi barbati cu genti cât toate zilele. Discuta între ei, dar ochii le fug de la un mormânt la altul. Pentru ei, de fapt, acum e Pastele, pentru ca vor merge cu gentile pline acasa si vor avea masa îmbelsugata pe care restul crestinilor au avut-o saptamâna trecuta...

Autoritatile judetene au de rezolvat o problema ce treneaza de mai multi ani si anume intabularea suprafetelor de teren din Delta Dunarii. ARBDD administreaza 580.000 de hectare din domeniul de interes national, aproximativ 70.000 de hectare fac parte din domeniul Consiliului Judetean, iar restul reprezinta domeniul public de interes local. De-a lungul timpului, autoritatile locale au reusit sa creeze un mit ce seamana din ce în ce mai mult cu plâsul de mila: ARBDD „înghite" tot mai mult teren, iar primariile nu mai au loc unde sa ridice contribuabilul macar o casa sau un cotet. Mai mult, o parte dintre autoritatile locale din Delta Dunarii declara sus si tare ca investitorii din domeniul turismului refuza sa construiasca întrucât nu s-a lamurit înca problema cu intabularea terenului. Potrivit legislatiei românesti, o constructie nu poate fi autorizata decât în conditiile în care terenul este intabulat si înscris în Cartea Funciara. De aici discutiile pro si contra au fost brodate în doua directii: fie Ministerul Mediului nu se sinchiseste de acest aspect, considerând ca altele sunt prioritatile, fie nu sunt bani suficienti pentru a achita contravaloarea întocmirii hartilor cadastrale si cea a intabularii efective, fie Institutul „are probleme tehnice". Mai multi primari au sustinut ca au fost nevoiti sa refuze unele contracte de concesiune mai mult decât avantajoase pentru punga locala pentru ca înca nu se stie exact ce-i al comunei si ce este al ARBDD. Discutii în contradictoriu au fost în principal cu primariile din Murighiol, Crisan, Sulina si Sfântu Gheorghe, zone unde este focusat intersul investitorilor în domeniul turismului. Lipsa unor harti cadastrale oficiale a generat mai multe conflicte între primariile din Delta Dunarii si autoritati. Un prim scandal a izbucnit în urma cu trei-patru ani, între primaria orasului Sulina si ARBDD, conflict soldat cu un dosar penal aflat în lucru la Serviciul Teritorial Constanta al DNA. Dezvoltarea turistica a orasului Sulina este compromisa de mai multi ani si pâna cînd nu vor fi finalizate hartile cadastrale nimeni nu se va hazarda sa investeasca în imobile turistice, au sustinut autoritatile locale. La Murighiol, interesul pentru cele doua treimi de teren din domeniul public national e atât de mare ca primaria vrea cu orice pret o intabulare fericita în domeniul public local. Crisanul vrea si el niste balta, daca teren din RBDD nu a putut obtine. La Sfântu Gheorghe a existat o mica problema cu niste constructii pe malul dinspre sat al al bratului, atât primaria cât si ARBDD sustinând la un moment dat ca terenul le apartine.

Directorul Executiv al ARBDD, Grigore Baboianu, a declarat ca de fapt este o divergenta de opinii între ARBDD si primari si nu se poate vorbi despre conflicte. Problema reala este ca de fapt cei care doresc sa investeasca în turismul din Delta Dunarii vor zonele de lânga apa sau cele din preajma coloniilor de pelicani, zone din ariile strict protejate, cele de pe malul marii etc... „Asta nu se poate. Exista o lege în acest sens care reglementeaza ariile strict protajate. În al doilea rând, nu se poate construi pe terenuri care nu au situatia reglementata din punct de vedere juridic. De-ar veni investitori, pentru ca în cele 25 de localitati din Delta Dunarii este teren suficient pentru a se ridica constructii, însa investitorii sunt pretentiosi. Vor în zone care sunt strict protejate sau care fac parte din Rezervatie. Aici este reala problema. Dar ne place sa exageram putin ca sa dea bine la imagine", ne-a declarat directorul executiv al ARBDD, Grigore Baboianu. Domnia sa a mai sustinut ca la acest moment au fost intabulate în jur de 150.000 de hectare de teren din RBDD. Zonele unde s-a pus cel mai mare accent au fost Sulina, zona din judetul Constanta, unde primariile au intabulat cu voiosie teren din Rezervatie, dar si zona Sfântu Gheorghe, perimetrele cele mai fierbinti din RBDD. „Institultul nostru care întocmeste hartile cadastrale are o oarecare întârziere. Urmeaza ca lucrarea sa fie finalizata dupa eliminarea acestor deficiente. Dar nu cred ca se sta în loc si nu vin investitorii strategici fiindca nu s-au întocmit hartile si schitele cadastrale. În vetrele satelor se poate construi fara nici o problema. Mai mult, ARBDD a elaborat si un master-plan, pe schetul caruia se poate lucra si se pot face investitii în infrastructura. Important este ca primariile sa doreasca si sa aplice proiectele. Dezvoltarea infrastructurii este de fapt reala problema. Nu avem canalizare, apa potabila, rampe de gunoi... Nu cadastrarea terenului este problema", mai sustine Grigore Baboianu. Nici terenurile pe care sunt amplasate amenajarile piscicole si agricole din Delta - terenuri aflate în administrarea Consiliului Judetean Tulcea - nu au fost intabulate, iar motivul invocat de autoritati a fost insuficienta fondurilor bugetare. Conducerea judetului a sustinut ca s-a convenit cu firmele care au concesionat aceste terenuri sa plateasca cheltuielile de cadastrare si apoi ele sa fie deduse din chiriile pe care le datoreaza Consiliului Judetean pentru utilizarea pamântului. Prea multi pasi nu s-au facut în aceasta directie, anul trecut CJT organizând licitatii pentru cadastrarea zonei Murighiol. Momentan cadastarea terenurilor din Delta Dunarii este o problema care va fi rezolvata în timp. Autoritatile sustin ca nu au bani sa întocmeasca schitele si hartile, iar ARBDD da raspunsuri evazive atunci când întrebam despre banii alocati de Minister cu aceasta destinatie.

Primarul comunei Izvoarele, Niculache Peiciu, ne-a declarat recent ca Guvernul României si guvernul Greciei au batut palma si au fost semnate primele proiecte de dezvoltare a infrastructurii comunei, finantate în baza programului de cooperare pentru dezvoltarea regiunii balcanice. Guvernul grec va investi în comuna Izvoarele 3 milioane de Euro, iar Ministerul Finantelor a decis sa spijine financiar comuna tulceana pentru asigurarea cofinantarii proiectelor de dezvoltare. „Am semnat documentele si cred ca cel târziu la sfârsitul lunii mai vor începe lucrarile. Am semnat contractul pentru lucrarile care depasesc 50.000 de Euro. Pentru început avem un proiect de asfaltare a 2,5 kilomentri de sosea, lucrari de modernizare a Pietii Civice si ma refer în principal la sistemul de preluare a apelor pluviale si dalarea cu piatra cubica. Si trotuarele vor intra într-un program de modernizare-refacere cu piatra cubica. Vom extinde si reteaua de canalizare si vom finaliza aductiunea cu apa potabila, pe ultimii 2 kilometri. Asta pentru început. Consulul Greciei la Constanta va pleca anul viitor si doreste ca Izvoarele si comunitatea de aici sa beneficieze de ceea ce a promis si anume de implementarea acestor proiecte care va schimba fata comunei si va asigura un nivel de civilizatie mult mai ridicat. Programul are o durata de cinci ani de zile si cred ca banii vin din fondurile europene. Dar nu cred ca are importanta de unde vin banii, important este ca noi, oamenii sa avem parte de tot ceea ce se face din acesti bani", a declarat primarul Niculache Peiciu. Cu toate ca au existat unele discutii în ce priveste desemnarea celor care vor împarti banii grecilor- si aici sa nu uitam micile „delicatesuri" pe care si le-au servit reciproc pe marginea subiectului membrii unui ONG reprezentativ al comunitatii grecilor din Izvoarele si autoritatile locale- primarul Niculache ne-a asigurat ca s-a format deja triumviratul celor cu visteria. Silvia Dascalu, reprezentanta ONG-ului, primarul Peiciu Niculache si prefectul Lefter Chirica vor chivernisi banii grecilor... din Grecia si îi vor folosi judicios pentru grecii din Izvoarele. „Aceste fonduri sunt destinate tuturor celor din Izvoarele, nu oamenilor care servesc interese politice sau partide. Izvorenii trebuie sa se bucure de acest dar si nu cei care fac politica unora sau altora. Nu dau nume, se stiu ei", a declarat primarul Peiciu Niculache. Domnia sa a mai sustinut ca apreciaza faptul ca Ministerul Finantelor a hotarât sa cofinanteze investitiile care se vor face în comuna Izvoarele, aspect care este esential pentru promovarea proiectelor. Întrucât comunitatea locala nu ar fi avut posibilitatea financiara sa suporte o asemenea investitie, sprijinul acordat de Guvern a fost esential. Proiectele care vor fi derulate în comuna Izvoarele nu se limiteaza doar la cele patru investitii nominalizte la început de primarul Niculache Peiciu. Banii din fondurile primite de la Guvernul grec vor fi avansate si alte programe care presupun modernizarea institutiilor publice. Bine ca s-au linistit apele, ONG-ul s-a „pupat" dragastos cu primarul si prefectul si toata lumea este multumita. Grecii din Izvoarele se pot bucura de banii fratilor de peste granita, bani care se vor regasi în trotuare, apa sa robinete, canalizare, strazi asfaltate si cladiri publice moderne si bine utilate.

De ani de zile autoritatile publice se straduiesc sa confectioneze o imagine comerciala a Deltei Dunarii. Practica din anii anteriori a demonstrat ca turistii vin în Delta Dunarii chiar si atunci când, se spune ca bântuie virusul gripei aviare si atunci când cresc apele si se-namolesc malurile. Lucrurile stau bine, ar spune proprietarii pensiunilor dar si cei care practica agroturismul, iar ceea ce se ofera în schimb, conteaza atâta timp cât cineva ne arata cu degetul. Primului minsitru nu-i plac termopanele si acoperisurile din tabla sau alte materiale, iar comisarii europeni au criticat nu de putine ori maniera în care se practica turismul în Delta Dunarii, pornind de la campingurile improvizate, pâna la lipsa canalizarilor si a rampelor de colectare a gunoiului. Pe de alta parte, ARBDD îi da înainte cu programele si proiectele de dezvoltare a infrastructurii în Delta Dunarii care contribuie la delzvoltarea turismului în Delta Dunarii. La un moment dat Administratia Bisosferei se gândise la un plan de limiatre a turstilor în anumite zone si pe anumite trasee. Mai mult s-a dorit o monitorizare a turistilor în sensul ca acestia ar fi trebuit sa acceada doar în localitati pentru a nu afecta mediul natural. „Nu exista o regula. În toti anii, turistii si-au pus corturile pe unde le-a placut si cum au vrut. Nu i-a întrebat nimeni nimic si nici nu-i întreaba vreodata. Care vrea sta la oameni în sat. Nu cred eu ca mai vine cineva sa spuna unde sa s tea, ce sa faca, unde sa se duca. Fac focurile la malul apei, arunca resturile într-un singur loc sau pe unde apuca. Nimeni nu-i întreaba nimic", ne-a spus de curând Andrei Toma, un localnic din Delta Dunarii. Nu doar localnicii sustin ca turismul în Delta s-a desfasurat de multe ori haotic. Inclusiv reprezentantii Comisariatului de Mediu din ARBDD au reclamat faptul ca lipsa locurilor de campare induce un turism haotic, practicat de fiecare dupa bunul plac. Ce ramâne în urma e lesne de dedus. Lipsa unor spatii special amenajate de colectare a gunoiului si a rampelor de gunoi, nu de putine ori transforma traseele turistice din Delta Dunarii în containere de deseuri. Putine sunt primariile care au contracte cu firme specializate pentru transportul sau incinerarea deseurilor menajere astfel încât gunoaiele nu fac altceva decât sa îngrase pamântul din Delta Dunarii. Mai mult decât atât, sunt primarii care au pus la punct sisteme de canalizare, iar apele reziduale si dejectiile se scurg direct în Dunare. Autoritatile au sustinut în repetate rânduri ca pentru a fi respectata legislatia de mediu se impun investitii în domeniul infrastructurii, iar turistii, cel putin din punct de vedere numeric, trebuie sa fie monitorizati.

ARBDD monitorizeata la nivelul institutiei numarul de turisti care au acces pe teritoriul Rezervatiei Deltei Dunarii, însa datele pe care le proceseaza provin doar de la agentii economici care desfasoara activitati de turism sau de la agentii ecologi care urmaresc camparile turistilor si cazarile în campinguri. Aceste date sunt cele oficiale însa dincolo de cifrele care descriu evolutia numarului de turisti de la an la an, cei care ne viziteaza Delta Dunarii sunt greu de numarat. ARBDD recunoaste faptul ca turismul neconstrolat practicat de multi dintre cei care viziteaza Delta are o influenta nefasta asupra mediului. Exceptând grupurile organizate care sunt cazate în campinguri, pensiuni sau hoteluri autorizate, cei mai multi turisti prefera acel gen de excursie cu cortul si aragazul de voiaj. Nu demult, conducerea ARBDD a declarat faptul ca lipsa locurilor de campare special amenajate si implicit depozitarea deseurilor la întâmplare conduc spre degradarea zonelor de agrement . Mai mult decât atât, datorita lipsei serviciilor de salubritate treptat duce la degradarea echilibrului ecologic. Dincolo de aspectul salubrizarii, demn de remarcat este faptul ca alimentarea cu apa potabila se face în munte localitati direct din sursele de suprafata sau prin sisteme centralizate. În perioada sezonului estival, pe lânga cei aproximativ 15.000 de locuitori cât numara populatia Deltei Dunarii în anul 2002, numarul acestora se îmbogateste cu cel putin 25.000 de persoane cât reprezinta estimativ numarul turistilor. În consecinta, lipsa apei potabile si lipsa retelei de canalizare si tratare a apei menajere afecteaza ecosistemul deltaic în sensul ca în majoritatea cazurilor apa reziduala ajunge direct în Dunare. Cu exceptia Maliucului, unde sistemul de canalizare existent deserveste 91% din suprafata localitatii, la Sulina, Chilia Veche si Sfântu Gheorghe procentele de deservire sunt între 70 si 10%. În majoritatea localitatilor drumurile comunale sunt neasfalate, sunt din piatra sau pamânt, respectiv nisip (pe grindul Letea). Epurarea apelor uzate se face la un nivel mecanic în localitatile Maliuc, Sfântu Gheorghe, Chilia Veche si în orasul Sulina. În rest, în Delta Dunarii alimentarea cu apa potabila este deficitara, la fel canalizarea si epurarea apelor uzate. Asa se face turismul în Delta Dunarii, una dintre perlele turismului european.

ARBDD recunoaste faptul ca în ceea ce priveste salubrizarea si dezvoltarea infrastructurii în Delta Dunarii mai sunt multe de facut. Implicit faptul ca prin punctele esentiale aceste doua aspecte schioapata rau de tot, si turismul scade din punct de vedere calitativ. Mai avem o luna si începe sezonul estival iar lucrurile nu par a se fi miscat prea mult. A fost întocmit un Master-plan generos ce poarta avizul Consiliului Stiintific al ARBDD însa acesta este doar un schelet dupa care autoritatile locale îsi pot fundamenta proiecte de dezvoltare. Mai mult decât atât, nu poate face ARBDD. Autoritatile locale sunt cele care ar trebui ca pe baza acestui program sa dezvolte programe de investitii. Dupa cum sustinea directorul executiv al ARBDD, problema primenirii Deltei Dunarii în asteptarea turistilor si, nu în ultimul rând, aspectele care tin de conditiile civilizate sunt obiective ce ar trebui în primul rând în atentia Consiliului Judetean si cea a Consiliilor Locale. În conditiile în care pe lânga potentialul natural si peisagistic Delta Dunarii nu mai ofera conditii civilizate de recreere, cu siguranta turistii se vor purta în consecinta. Proiecte pe hârtie sunt însa cu exceptia câtorva puncte de campare autorizate si a unor trasee marcate putine sunt proiectele aplicate care pot pune în valoare potentialul turistic al Deltei Dunarii. Cu toate acestea, an de an, turistii ne viziteaza Delta iar ce ramâne în urma o stim cu totii.

În judetul Tulcea bolnavii de diabet, cei cu afectiuni oncologice dar si cei care au nevoie de tratament post-transplant nu au motive de îngrijorare în ce priveste asigurarea medicatiei. În cadrul unei conferinte de presa, presedintele, director general al CJAS, Dumitru Lascu a declarat ca la nivelul judetului Tulcea, Casa de Asigurari de Sanatate a încheiat acte aditionale cu farmaciile cu circuit deschis, aflate în relatii contractuale cu institutia,pentru eliberarea medicatiei asiguratilor cu afectiunile descrise. Directorul Lascu a mai declarat ca pâna în prezent, la nivelul judetului Tulcea nu au fost facute reclamatii în ce priveste eliberarea acestor categorii de medicamente inclus în programele nationale de sanatate. Sursa citata a mai declarat ca este posibil ca în acest moment medicamentele sa fie eliberate în continuare si la Spitalul Judetean din farmacia cu circuit închis întrucât, dupa toate probabilitatile, mai exista stocuri. Per ansamblu, situatia se prezinta bine, la nivelul judetului Tulcea existând stocuri de medicamente pentru bolnavii de diabet si cancer, dar si pentru cei care au suferit transplanturi care vor asigura necesarul pâna la data de 20 aprilie. „De la data de 1 aprilie, potrivit Hotarârii de Guvern, o parte însemnata din medicamentele incluse în programele de sanatate vor fi eliberate prin farmaciile cu circuit deschis. Am tinut sa fac public acest lucru, într-un cadru oficial, ca sa nu mai existe temeri si întrebari puse pe holurile institutiei”, a declarat ieri directorul CJAS, Dumitru Lascu. Pentru judetul Tulcea, suplimentarile bugetare sunt: pentru antidiabetice suplimentarea pentru tratamentul ambulatoriu este de la 91.000 lei la 724.000 lei iar pentru spital suplimentarea este 19.000 lei. Pentru insulina bugetul alocat în farmaciile cu circuit închis este 614.000 lei. Bugetul alocat pentru afectiunile oncologice a fost suplimentat în ambulatoriu cu 379.000 lei iar în spital cu 581.000 lei. Capitolul destinat medicatiei post-transplant a suferit o suplimentare de 270.000 lei. În total pentru cele trei subprograme de sanatate suplimentarea bugetara este 5.335.000.0000 lei. Directorul Dumitru Lascu a mai declarat ca listele cu pacientii inclusi în programele de sanatate au fost reactualizate. Iordana Grigoras, director responsabil cu planificarea si relatiile cu furnizorii a declarat cu prilejul aceleiasi întâlniri cu presa ca banii au fost repartizati în mod egal între farmaciile din judetul Tulcea, aflate în relatii contractuale cu Casa de Asigurari, însa nu exista limite de sume în ce priveste onorarea prescriptiilor. La sfârsitul lunii se face balanta cheltuielilor pe fiecare farmacie, iar acolo unde limita de suma a fost depasita se face o reechilibrare a sumelor repartizate preluând de la farmaciile unde presiunea fost mai mica.

Nu mai este mult si sezonul estival îsi va intra în drepturi. Autoritatile ne promit ca în acest an, când a disparut molima gripei aviare iar namolul de la inundatiile de anul trecut s-a uscat, vom fi invadati de grupuri de turisti. Ne-am obisnuit ca în preajma sezonului estival sa ne primenim orasul pentru ca e consacrata sintagma "Tulcea - orasul de la Portile Deltei". În anii trecuti am putut vedea ca Delta Dunarii a atras turisti atât din tara, cât si despre hotare, aspect care într-un fel ne-a gâdilat orgoliul nostru de tulceni mândri ca avem ditamai delta în fata. Din pacate, obisnuinta fiind a doua natura, noi, tulcenii, cred ca ne-am obisnuit cu strazile vraiste, cu transeele care fac vesnicia, cu parcurile devenite zone lacustre întunecate (n.n. - a se citi mlastini), însa nu stim cum vor percepe cei ce ne viziteaza acest "haos urban". Si parca toate acestea nu ar fi fost de ajuns, primarul Hogea a anuntat ca va reabilita Piata Civica, transformând-o în santier în lucru. urmare din pag.1 Toate aceste prefaceri marete si cincinale se vor petrece pe perioada verii când praful se va lipi cu delicatete de fruntile îmbrobodate de transpiratie. Credem ca primarul va avea grija sa monteze niste indicatoare cu înscrisul "Ocoliti, se sapa" sau "Ocoliti, ca va rupeti gâtul" astfel încât cei neobisnuiti cu traseele accidentate din Tulcea sa aiba grija sa se fereasca de neplaceri. Asa cum a montat în Piata Civica indicatoare care ne ajuta sa întelegem pe unde se ajunge mai repede la Londra, la Paris… ar fi bine ca gestul sa se repete si sa aflam cum ne putem feri de "datul în gropi". Si daca orasul aflat în febra marilor prefaceri va continua sa ramâna tot în febra marilor prefaceri probabil pâna în perioada premergatoare campaniei electorale din 2008, nu putem sa nu remarcam ca primarul Hogea se ocupa intens de imaginea personala. Interviurile televizate, aparitiile în oficiosul Primariei, împanat cu pictoriale în care primarul îsi testeaza fotogenia nu demonstreaza altceva decât sârgul cu care edilul sef îsi slefuieste în cele mai mici detalii imaginea publica. Orasul? Ce mai conteaza? Se lucreaza! Si daca tot facem o paralela între abilitatile de gospodar ale primarului Hogea si ale cetateanului Hogea, constatam ca daca municipiul e la fel ca anul trecut, în schimb bunurile pamântesti ale edilul sefului cresc într-un an cât a unui tulcean de rând în sapte-zece ani. Pentru Hogea e mult mai important sa se vada la televizor si în fituica pe care o are la degetul mic, decât sa-i faca tulceanului strazi europene si sa-i dea lumina în oras si nu numai acolo unde are interes primarul si acolitii sai. Sunt din ce în ce mai multi tulceni care nu înteleg cum e posibil ca orasul sa arate atât de rau, ca un satuc cu ulite, dat fiind ca primarul are putere, are un Consiliu Local întesat cu consilieri ce-i cânta în struna si nu misca în front, a dovedit ca se pricepe la a agonisi si, colac peste pupaza, a facut împrumuturi în numele primariei la doua banci, suportate din bani publici. Având puterea, având bani din taxe si impozite, plus creditele care înca au ramas un mister privind dobânda si termenii în care au fost contractate, si, nu în ultimul rând, beneficiind de sustinerea Consiliului Local de ce nimic nu se misca, de ce totul e o ruina. Data fiind situatia din teren , poate ca ar fi fost mai indicat ca pe site-ul Primariei, în locul atacurilor emanate în urma unor acerbe zbuciumuri launtrice ale primarului, la adresa "acelei parti a presei", care nu-i ridica osanale, sa fie postate scuzele acestuia, multe scuze, fata de tulcenii care traiesc într-un vesnic santier, scuze pentru felul cum arata Parcul Personalitatilor, str. Isaccei, Podgoriilor, Babadg, Oitelor, Pacii si multe altele, fata de atitudinea jignitoare a primarului si a lucratorilor din subordinea lui, fata de tulcean, fata de gunoaiele din oras, si fata de termenele peste termene pe care le invoca primarul… Asa ar fi fost în spiritul fairplay-ului. Si ca sa-l citam pe primar, noi spunem ca tulcenii "nu au creierele în betoane" si nu se mai lasa pacaliti cu trei blocuri varuite, cu doua-trei parcari amenajate în trei ani si cinci bancute lacuite. Credem ca atât turistii cât si traitorii acestui oras îsi doresc sa vada si sa simta un oras curat, civilizat si cochet. O meritam cu totii!

Ieri, Parchetul Tulcea a organizat o întâlnire cu presa în virtutea transparentei pe care institutia se straduieste sa o manifeste în relatia cu presa tulceana. Tema conferintei de presa a fost prezentarea unui raport de activitate pe trimestrul întâi al anului în curs. Din datele puse la dispozitie de prim-procurorul Maria Axinte rezulta ca în primele trei luni ale anului în curs numarul cauzelor penale aflate în lucru a crescut cu 1343. Au mai ramas în lucru 1590 de cauze cu autori necunoscuti, iar cinci dintre ei sunt autorii unor omoruri. Dupa cum a sustinut procurorul Gheorghe Popovici si infractiunile cu violenta au cunoscut o curba ascendenta. În primele trei luni au fost înregistrate mai multe cauze de tentative de omor si mai multe omoruri. Majoritatea s-au consumat pe fondul consumului de bauturi alcoolice, în special spirt medicinal, dupa cum sustine procurorul criminalist, si a unor dispute si tensiuni acumulate în timp. În primul trimestru au fost înregistrate 27 de fapte cu violenta. În ceea ce priveste dosarele cu vechime, la Parchetul de pe lânga Judecatoria Tulcea se afla în lucru 239 de dosare mai vechi de un an de la data primei sesizari, la Tribunalul Tulcea sunt 19 dosare mai vechi de un an, iar la Parchetele Macin si Babadag sunt înregistrate câte 20 de dosare mai vechi de un an Dincolo de cifre, statistici si dari de seama, Parchetele din judetul Tulcea se confrunta cu o criza de procurori. Potrivit declaratiei prim-procurorului Maria Axinte, la nivel national sunt 544 de posturi vacante de procurori. La nivelul Parchetelor din judetul Tulcea, se impune ocuparea schemei cu 7 procurori. Cu toate ca la nivel national, la data de 3 iunie a fost organizat un concurs pentru ocuparea a 50 de posturi vacante de procurori, pentru judetul Tulcea nu a fost scos la concurs nici un post vacant. „Activitatea Parchetelor este sufocata datorita faptului ca instantele de judecata nu se mai ocupa de acele asa-zisele <>, sau de infractiunile de insulta, calomnie, amenintare. Presiunea pe fiecare procuror este foarte mare cu atât mai mult cu cât un om poate face munca a doi sau trei. La noi se lucreaza si sâmbata si duminica pentru ca dosarele sunt numeroase iar procurorii sunt putini. Sa nu uitam ca si procurorii pe care-i avem au nevoie de concedii de odihna, concedii medicale, dupa caz, sau intervin alte si alte probleme. De exemplu, la Babadag avem doar doi procurori dintr-o schema de patru si va dati seama ca întreg volumul de munca ramâne pe umerii unuia singur", a declarat prim-procurorul Maria Axinte. Domnia sa a mai afirmat ca nu stie când si daca Ministerul Public va organiza concurs si pentru ocuparea functiilor vacante de procuror din judetul Tulcea.

Societatea Comcereal a fost pagubita cu 3,5 miliarde lei vechi. Parchetul de pe lânga Tribunalul Tulcea instrumenteaza un dosar de înselaciune al carui autor R.C este cautat de Politie peste tot în tara si în lume. Dupa cum ne-a declarat purtatorul de cuvânt al Parchetului Tulcea, procurorul Gheorghe Popovici individul, folosind file CEC fara acoperire a înselat societatea Comcereal cu suma de aproximativ 3,5 miliarde de lei, contravaloarea unei cantitati mari de cereale pe care a luat-o de la societatea tulceana. „Individul mai are în spate patru mandate de executare a unor pedepse acordate de instanta tot pentru înselaciune. Din informatiile mele se pare ca acesta este cautat de Politie atât în Tulcea cât si în toata tara", a declarat procurorul Popovici. Legat de acest subiect prim-procurorul Maria Axinte a declarat ca aceasta cauza este destul de complexa având în vedere încrengatura infractiunii de înselaciune pe care a comis-o R.D. Dupa finalizarea urmaririi penale individul va fi judecat în lipsa si este foarte posibil sa se pricopseasca cu un alt mandat penal si tot pentru înselaciune.

Ieri, în cadrul Colegiului Prefectural, seful IJP Tulcea, cms-sef Paul Machedon, a facut publica o infractiune inedita pentru peisajul tulcean. Vorbind despre inventivitatea hotilor si despre aplicarea unor metode „inteligente" de a goli conturile bancare, utilizând tehnologie de ultima generatie, cms. Machedon a povestit cum a fost posibila citirea a peste 400 de carduri bancare. Cms-sef Machedon a descris modul de operare al autorilor: „Acestia foloseau o placa identica cu cea a bancomatului pe care o puteau ascunde sub haina. O montau discret pe aparat, dupa care asteptau utilizatorii. Se plasau mai încolo si urmareau cu un laptop toate codurile de securitate tastate de utilizatori. Practic, acestia faceau operatiunile pe placa montata de acestia. Foloseau sistemul bluetooth." Acestia aveau blancuri si intentionau sa confectioneze clone ale cardurilor bancare citite deja cu ajutorul sistemului pus la punct. Domnia sa a mai declarat ca dupa descoperirea operatiunii toate conturile bancare atacate au fost blocate imediat. Clientii bancii au fost anuntati si au fost modificate codurile PIN. Cms. sef Machedon a mai sustinut ca pâna acum nu a fost facuta nicio reclamatie si, mai mult decât atât, un astfel de sistem de citire a cardurilor ar costa pe piata neagra în jur de 1500 de Euro. Uimiti peste poate, membrii Colegiului Prefectural, fie multumeau cerului ca nu au card la banca respectiva, fie ca lor nu li s-a întâmplat. Orator care stie sa capteze atentia, cms-sef Paul Machedon a mai divulgat si alte taine ale (in)securitatii sistemelor bancare, de data asta din occident, cu „pisici" (n.n. - un soi de aparatura) montate pe sub bancomate, plus alte tehnici moderne de furturi bancare. Cms.sef Paul Machedon a declarat ca speta se afla în instrumentarea IJP. Procurorul-sef al DIICOT, Victor Grigoras, a declarat ca de fapt dosarul este cu delegare din partea procurorului în curtea Biroului Crima Organizata Tulcea, „care nu este subordonat IJP". Parchetul nu ne poate oferi amanunte mai multe din motive de securitate a anchetei, însa ne-a asigurat ca cercetarile continua. Potrivit semnalelor ajunse la redactia noastra, se pare ca deja unii oameni de afaceri din Tulcea vor sa renunte la cardurile bancare pentru ca se tem pentru integritatea depozitelor bancare. Prea multe furturi de la bancomate s-au petrecut în ultima perioada.

Ieri, seful Comisariatului de Mediu din cadrul ARBDD venise "blindat" cu documente si texte de lege ca sa demonstreze ca are toate prerogativele si puterile conferite de legiuitor ca sa sanctioneze pe cei ce murdaresc Delta Dunarii. „În perioada sarbatorilor de Pasti au venit foarte multi turisti în Delta Dunarii. Ce au lasat în urma lor este lesne de descris. Peste tot în Delta Dunarii, sunt gunoaie rezultate în urma petrecerilor în aer liber. Noi vom organiza actiunea de igienizare a traseelor, însa obligatia morala si legala revine în primul rând primarilor si proprietarilor de teren", a declarat Costel Ifrim, seful Comisariatului de Mediu din cadrul ARBDD. Cum arata Delta Dunarii dupa zilele de Pasti, când cu mic cu mare turistii au petrecut la malul apei, este lesne de dedus. Comisariatul Biosferei a înaintat adrese primarilor si proprietarilor de teren atentionându-i ca „legea sanctioneaza depozitarea gunoaielor în locuri nepermise". Nu doar turistii veniti în Delta Dunarii au acest comportament reprobabil, ci si localnicii care au depozitat pe unde au apucat deseurile rezultate în urma activitatilor gospodaresti. În perioada premergatoare Pastelui au rezultat mai multe deseuri si resturi provenite din gospodarie decât în mod obisnuit. Specialistii spun ca tonele de gunoaie afecteaza nu doar din punct de vedere peisagistic, cât si flora si fauna. „Legislatia în vigoare sanctioneaza aceste fapte prin O.U.G 195 din 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, prevazute de Legea 265 din 2006. Legea spune ca este sanctionata abandonarea si depozitarea gunoaielor si deseurilor pe ariile naturale protejate. Acestea se aduna doar în locuri special amenajate si semnalizate corespunzator. Încalcarea prevederilor legale înseamna contraventie de la 3000 RON la 6000 RON pentru persoane fizice si de la 25000 RON la 50000 RON pentru persoane juridice. Administratiile locale, dar si propriatarii de terenuri, fie societati comerciale, fie persoane fizice, au obligatia de a nu degrada mediul înconjurator din arealul Biosferei Delta Dunarii prin depozitarea aceasta necontrolata de deseuri", sustine comisarul Ifrim. Dupa festinurile de Pasti, inclusiv malurile Deltei au fost întesate de Pet-uri, pungi, hârtii si alte resturi. Amenzile pentru astfel de abateri sunt cuprinse între 5000 si 10.000 de lei pentru persoane fizice si între 30.000 si 60.000 pentru persoane juridice. „Zilele acestea toti primarii, dar si detinatorii de terenuri au fost înstiintati ca au obligatia de a proteja mediul înconjurator si de a conserva biodiversitatea pentru mentinerea echilibrului ecologic. Faptul ca s-a aruncat la voia întâmplarii deseuri poate fi considerat, conform legii, un prejudiciu adus mediului înconjurator si sanatatii omului. Dupa ce avertizam toate persoanele implicate ca au obligatia de a respecta legea, vom face verificari si vom aplica sanctiunile legale", a mai spus seful Comisariatului de Mediu, Costel Ifrim. Ca Delta Dunarii arata ca o lada de gunoi a petrecaretilor din zilele Pastelui nu este de mirare. La noi civilizatia este o notiune ce trebuie perfectata. Însa nici la nivelul primariilor, preocuparea pentru amenajarea rampelor de gunoi ecologice si a sistemului de colectare selectiva nu-i omoara pe edili.

Reprezentantul guvernului în teritoriu si apoliticul înalt functionar public Lefter Chirica s-a transformat ieri, în plenul Colegiului prefectural, în voluntar propagandist al ,,luminatelor'' realizari ale sefului peste Primaria Tulcea, Hogea Constantin. Actor într-un rol cel putin jenant, prefectul Lefter Chirica a jucat bine si la scena deschisa partitura chelnerului de imagine a PD-istului de primar peste Tulcea Hogea, autointitulat ,,al tuturor tulcenilor..” si etc… Citat din osanalele prefectului Lefter cu dedicatie pentru primarul Hogea: „În cartierul de sud s-a facut lumina de Paste! Acolo sunt 100 de familii si tin sa multumesc...” Multumiti, …multumiti, dar cititorii nostri ar trebui sa stie si faptul ca în spatele acestor jonglerii verbale se ascunde o plecaciune voalata în fata primarului care a adus lumina si în casa prefectului Lefter Chirica odata cu învierea Domnului nostru Iisus Hristos…Si iarta, Doamne, ca nu stiu ce fac! E adevarat ca bilantul de imagine al primarului Hogea musteste de realizari, cum ar fi peticirea strazilor („partiala”, fireste) si schimbarea becurilor arse în iluminatul public („în anumite zone”). Nu are rost sa intram în detaliile bilantului, mai ales ca mai multe aspecte care probeaza distanta considerabila de la promisiuni la realizari au fost deja publicate. Cert este ca la fiecare capitol exista probleme majore, promisiuni neonorate…Cine ar putea spune acum cu mâna pe inima ca situatia este radical diferita în materie de transport public, iluminat, strazi, parcari, asistenta sociala etc? Prefectul Lefter numai un exemplu de mângâiat pe crestet municipalitatea n-a fost pâna acum! E drept, exista un început pentru toate, dar parca la un asa rang nu se cuvine asa maniera…Rusinica! Alt lucru este mai important. Daca ne uitam pe fisa „realizarilor” primarului, observam ca acestea sunt, în marea lor majoritate, de mâna a -II-a. Primarul se lauda cu lucruri înscrise în fisa postului de primar, pe care este obligat sa le faca. Este platit din bani publici sa peticeasca strazi si sa schimbe becuri - nu o face din generozitate sau pentru ca l-ar bântui geniul administratiei si dragostea de urbe! Este rusinos ca am ajuns pâna într-acolo încât aceia care îsi respecta cât de cât fisa postului pretind osanale, statui, sporuri, privilegii. A-ti face treaba la serviciu, obisnuit si modest, a ajuns o exceptie. Dupa ce ca are atâtea probleme, iata ca Tulcea s-a pricopsit cu un mic ,,cincinalist'' de provincie, care crede ca duce de nas lumea cu artificii ieftine. Ceea ce a facut Hogea pâna acum sunt lucruri ,,de scos ochii”, platite din bugetul infim al orasului sau din împrumuturi pe care tot tulcenii le vor acoperi prin impozite si taxe. Primarul ne tot tine de vorba, promitând ca „se lucreaza” la proiecte majore, când în fapt ele sunt nimic altceva decât „trei nuiele, trei surcele”. Situatia este în general atât de proasta, încât atunci când se peticeste o strada, din an în Paste, pare mare grozavie. La fel si un cartier luminat de Paste!

Dupa cum se stie, în urma cu câteva saptamâni, primarul Constantin Hogea a organizat licitatia cu strigare pentru vânzarea a noua apartamente din blocul B4 de pe strada Babadag, imobil proaspat construit, finisat si receptionat. Toate bune si frumoase. E legal, e moral si chiar au avut trecere apartamentele, având în vedere faptul ca, spun gurile rele, pâna si directorul STP, Nicolae Chichi, s-ar fi grabit sa participe la licitatie. Cum se pare ca la Primaria Tulcea uneori lucrurile se fac invers decât firescul sau legalul situatiei, primarul Hogea a organizat licitatia pe 22 martie a unitatilor locative si abia apoi le-a inclus în proprietatea privata a Consiliului Local. Cu alte cuvinte, primarul a vândut ceva ce nu apartinea de drept municipiului si nu era administrat de Consiliul Local. Abia pe data de 29 martie a fost supus atentiei Consiliului Local proiectul de hotarâre potrivit caruia Blocul B4, cu tot ceea ce cuprinde el, a fost inclus în proprietatea privata a municipiului Tulcea. E legal demersul primarului Hogea de a vinde întâi si apoi de a îndeplini formalitatea ce-i confera dreptul de a face acest demers? La aceasta întrebare a raspuns presedintele Comisiei Juridice a Consiliului Local Tulcea, Stefan Gavrila: „Va spun sincer ca m-am saturat sa tot spun si sa tot intervin pentru ca de fiecare data îmi atrag comentarii tendentioase. În comisia juridica de fapt s-a pus aceasta problema. Noi preluam niste apartamente pe care de fapt Primaria le vânduse deja la licitatie. În plenul Consiliului Local am votat împotriva. Licitatia este nula de drept, iar cine doreste poate sa atace în instanta. Eu, personal, m-am saturat de toate aceste lucruri care se fac pe lânga lege, de catre cineva care se crede mai superior decât legea". Domnia sa mai declara ca ar fi fost necesar ca mai întâi imobilul, a carui valoare a fost calculata la 2.497.041 lei, sa fie inclus în evidentele contabile ale Primariei cu tot ce are el si apoi sa fie vândut. Din punct de vedere juridic, licitatia este ilegala, dupa cum sustine Stefan Gavrila, însa dintr-o alta perspectiva este doar o chestiune de forma. Totusi ne întrebam de ce s-a grabit primarul Hogea sa vânda apartamentele? De ce atâta zor? Vroiau poate unii sa se mute în casa noua de Pasti?

Semnat în toamna lui 2003, când si PNL, si PD identificau drept adversar politic PSD, protocolul Aliantei nu are o prevedere explicita privind încetarea sa. Cu toate acestea, documentul îsi pierde valabilitatea în momentul în care unul dintre partidele componente îl denunta în instanta. La Tulcea, Alinta D.A. are lumânare pe piept, înca din noiembrie anul trecut mariajul PD -PNL în plan local fiind o chestiune pur teoretica… Practic, daca PNL sau PD considera ca protocolul nu mai corespunde starii de facto se adreseaza Tribunalului Bucuresti pentru a constata încetarea si radierea din registrul aliantelor politice a Aliantei "Dreptate si Adevar" (D.A.). Dupa aceasta, niciunul dintre partide nu va mai putea folosi denumirea integrala sau prescurtata a aliantei, nici semnul permanent sau electoral al acesteia. Deocamdata, nici PNL, nici PD nu vor sa-si asume public radierea Aliantei. Aruncati din barca guvernarii democratii sustin ca vor lua act de denuntarea protocolului… Ramâne de vazut care vor fi efectele acestui urât divort dupa moartea Aliantei în special pe faptul ca PNL coace ,,liberalizarea'' serviciilor descentralizate în teritoriu. Vicepresedintele Consililului Judetean, Ion Bara, memebru PD de Tulcea: ,,Regret ca Alianta D.A. nu a putut continua ce a început…si as zice ca PD este absolvit în aceasta privinta de vina. Nu am temeri pentru postul meu. Nu am de ce. Este firesc acum sa se nasca tot felul de discutii. Pe mine ma intereseaza ca si de acum încolo activitatea mea admnistrativa sa aiba rezultate. În rest, ce as putea sa mai spun…Nu pot sa înteleg pozitia politica a PSD care este în opozitie dar sustine puterea.Ce sa mai înteleaga electoratul de aici?”

De luni avem interzis la peste! Si nu e vorba de mâncat ci de pescuit. A început perioada de prohibitie, care se întinde pâna la 90 de zile. În bazinele piscicole naturale, perioada de prohibitie în acest an este de 60 de zile, adica de luni si pâna pe 7 iunie inclusiv, iar în apele de frontiera pescuitul este interzis timp de 45 de zile, pâna pe 23 mai. În schimb, pentru anumite specii, cum ar fi lostrita sau pastravul de mare, restrictia este impusa pe tot parcursul anului.

În urma cu trei zile, un echipaj al Politiei de Frontiera din cadrul Sectorului Politiei de Frontiera Tulcea, aflat în exercitarea atributiilor de serviciu pe malul Dunarii a observat în dreptul Milei Marine 42 un grup de patru persoane care a trecut ilegal frontiera de stat din Ucraina în România. Potrivit declaratiei purtatorului de cuvânt al IJPFN, sbcms. Cezar Projovschi, cei patru care se deplasau cu o barca pneumatica au parut suspecti la prima vedere. Au fost interceptati de lucratorii Sectorului Politiei de Frontiera si în urma cercetarilor efectuate s-a stabilit faptul ca cei patru sunt de origine araba - doi cetateni sirieni, un cetatean algerian si un irakian - si au vârste cuprinse între 18 si 36 de ani. La audieri s-a stabilit ca acestia au plecat în mod individual în urma cu mai multe luni din tarile de bastina, având documente legale de trecere a frontierei de stat. Cetatenii arabi au ajuns cu avionul la Odesa, Republica Ucraina. Aici cei patru au solicitat autoritatilor ucrainene obtinerea statutului de azilant si au fost cazati într-un centru specific. Un cetatean sirian, care sedea de mai mult timp în Ucraina, i-a convins pe ceilalti trei sa treaca ilegal frontiera de stat în România contra unor sume de bani. Calauziti de acesta, grupul de azilanti a achizitionat o barca pneumatica, apoi s-a deplasat cu un autoturism la malul Dunarii si a trecut frontiera cu România, pe apa, înaintând spre municipiul Tulcea. Aici însa au fost retinuti de politistii de frontiera tulceni, care le-au întocmit actele premergatoare infractiunii de trecere ilegala a frontierei de stat deferindu-i Parchetului de pe lânga Judecatoria Tulcea pentru luarea masurilor legale. Din primele cercetari rezulta ca cei patru cetateni arabi intentionau sa ramâna la Tulcea în speranta ca vor obtine actele pentru sederea legala. Sbcms. Projovschi ne-a mai declarat ca trecerea grupului prin Ucraina a fost facila însa si autoritatile ucrainene s-au sesizat în urma identificarii si surprinderii grupului de azilanti. Asupra lor s-a gasit o harta a municipiului Tulcea, dovedind faptul ca erau pregatiti sa ramâna în orasul nostru.

Febra pregatirilor pentru întâmpinarea marii sarbatori a Sfintelor Pasti a adunat în piete multime de tulceni. Fiecare si-a chivernisit bugetul, dupa posibilitati si s-a lansat în marea aventura a cumparaturilor. În piete oferta a fost generoasa, iar parca udate cu apa din belsug, preturile au crescut si ele. În doar doua zile, leusteanul, patrunjelul, salata si alte „verzaturi proaspete" s-au scumpit. Lumea agitata comenteaza, sfarma cuvintele de bine între dinti, scoate leii noi, dar grei din portofele si cumpara. Doar o data pe an este Pastele si sa-l întâmpinam cum se cuvine! „Pai daca acum nu facem un ban gramada, dupa Pasti nu avem mari asteptari. Mai punem un leu acolo, doi, ca doar omul are bani acum si nu prea se uita lung! Muncim si noi, pentru ca sa stiti ca nu e usor sa vezi salata si ridichea asa cum le vedeti. Toata lumea alearga dupa un ban si toata lumea are greutati. Ce credeti dvs. ca dupa Pasti stam degeaba?”, ne-a spus un producator cu acte în regula. Mai încolo, doua pensionare iesite la taifas sau la cumparaturi, sau amândoua deodata, l-au blagolslovit asa cum se cuvine „au înebunit domnule? Auzi 10.000 ceapa? Oare Basescu stie ca ne ia pielea de pe noi? Si ridichile le-au scumpit si verdeata, totul. Da’ salata cât o mai fi?". Pâna sa rezolbe Basescu problema pretului la legatura de ceapa, pretul si oferta ramân neschimbate.

Facem precizarea din start ca asocierea celor doua categorii sociale nu are nici o conotatie. Pe lânga functionarimea de prin institutiile publice, iesita la cumparaturi în timpul programului, ca doar sunt platiti de... stat, clasa muncitoare si intelectualii s-au amestecat cu lumea pestrita a minorilor rromi iesiti la vânat de buzunare nesupravegheate. Îmbulzeala, nervii întinsi, ciorditorii, cersetorii sunt doar câteva elemente ce descriu atmosfera din pietele municipiului. Politie comunutara? De unde? Gasca rromilor în miniatura si-a facut de cap în voie. Invocând sfintele sarbatori si actionând pedala milei publice printr-un repertoriu mult îmbunatatit, cersetorii au calcat vârtos pe nervii cumparatorilor. Micii rromi, pentru ca nu li se da de regula mai nimic, au hotarât sa-si ia singuri de prin buzunare, sacose si de pe tarabe. Politia municipiului ne-a spus ca în primul rând problema intra în vizorul Politiei Comunitare. Si apoi, chiar daca îi aduna, operatiunea înseamna consum de carburant, nervi si energie lucrativa, toate jertfite pe altarul sfintei inutilitati. În România de astazi, si la Tulcea, Politia nu are ce sa faca unor mici trepadusi pusi pe furat. Neputinta, creata de o legislatie permisiva. Asta e! Copiii fac o plimbare cu duba la politie si se-ntorc apostoleste tot la locul de cersit sau furat. Micii ciorditori nu raspund penal, iar parintii, sustin reprezentantii Politiei, nu tin cont nici de Pasti, nici de Craciun si de nici un sfânt din calendar.

Cam asa suna un anunt pe care l-a atasat patronul unui super-market la standul de pâine. Evident ca este vorba despre pâinea care nu este ambalata în folie protectoare si care sta pe raft la discretia consumatorului. Este normal sa se întâmple asa într-un comert civilizat care are tendinte de europenizare? „Noi am avertizat toti administratorii societatilor care au magazine cu autoservire sa nu mai expuna pâinea în aceasta maniera. Consumatorul are posibilitatea sa atinga pâinea neambalata la punga ceea ce contravine normelor igienico-sanitare. Stim ca astfel de lucruri se mai întâmpla, dar treptat le vom elimina din peisajul comertului tulcean", declara directorul executiv al OJPC, Victor Filipov. În saptamâna aceasta, inspectorii Protectiei Consumatorului au derulat campanii ample de verificare a comertului cu produse specifice sarbatorilor pascale. „Datele pot fi facute publice dupa 15 zile, perioada aferenta contestarii sanctiunilor. Avem constatari destul de multe în care am depistat produse alimentare si lactate comercializate în afara termenului de garantie. Produselor expirate li s-au adaugat si acele produse prezentate într-un mod necorespunzator, fara elemente de identificare si de calitate. În unele cazuri însa scrisul este atât de mic încât doar cu lupa se poate citi, iar multi consumatori renunta", a declarat directorul executiv al OJPC. Victor Filipov. Produsele alimentare depreciate calitativ au fost retrase din consumul uman. Cu prilejul controalelor, inspectorii OJPC au constat ca se comercializeaza o serie de produse alimentare (parizer porc, tablete ciocolata, bere fara alcool, zahar vanilat, piper macinat, cornete cu ciocolata, diferite sortimente de ciocolata, fursecuri) aflate în afara termenului de valabilitate Cu prilejul controalelor de data recenta, OJPC a depistat produse cu abateri calitative în valoare de 104 milioane lei vechi, iar valoarea amenzilor acordate s-a cifrat la 120 de milioane de lei. Lapte stricat- oferta zilei Directia Sanitara Veterinara a verificat în aceasta perioada 57 de unitati unde se comercializeaza produse alimentare si de origine animala. Cu acest prilej au fost aplicate trei amenzi în valoare de 30 milioane de lei pentru ca agentii economici au gândit ca este bine sa-si vând marfa chiar daca este expirata si neconforma consumului uman. Din declaratia dr. Marinela Tertis, directorul DSVSA am retinut faptul ca medicii din cadrul inspectiei sanitar-veterinare au confiscat 190 kg de lapte si produse lactate care depasisera termenul de valabilitate. Tot în aceasta perioada au fost facute verificari în târguri si la trecerea cu bac-ul si împreuna cu ARR si IJP au fost controlate în trafic transporturile de animale. Dr. Tertis ne-a declarat ca a fost aplicata o amenda de 1000 RON pentru un transport de animale vii pentru care nu existau documente. Directorul DSVSA ne-a asigurat ca în Piata Noua din municipiul Tulcea, singurul loc unde se vând miei sacrificati totul este în regula. Animalele poarta stampila abatorului si au fost verificate din punct de vedere sanitar-veterinar. Nu au fost facute sesizari de catre cetateni legate de un eventual comert la negru cu miei sau produse de origine animala, comert care sa nu respecte normele sanitar-veterinare.

În timp ce agoniseala lui Hogea creste si se înmulteste, dovedind ce bun gospodar este, orasul arata din ce în ce mai prost, fapt observat si amendat de Garda de Mediu. Ne-am obisnuit ca în interventiile publice si în oficioasele consacrate, primarul Hogea sa-si arate muschii de bun gospodar care vopseste, apreteaza strazile, orneaza pomii cu becuri, ne mângâie talpile cu trotuare cu pavele, urmând ca în scurt timp sa schimbe apa si în lacul Ciuperca. Daca centrul orasului, mai precis portiunea de Tulcea de sub nasul primarului, e curatata de scame si impuritati, periferia e lasata de izbeliste. Maniera de gospodar, nu gluma! Recent, Primaria Tulcea a fost amendata de Garda de Mediu cu 500 de milioane de lei vechi pentru ca nu se sinchiseste de mizeria care salasluieste la intrarile în oras. Nu de putine ori, ziarul Delta a atras atentia asupra faptului ca toate intrarile în municipiu sunt insalubre, mizeria care colcaie fiind un stigmat pentru municipalitate si alesul ei. Garda de Mediu a luat taurul de coarne si a lovit cu amenda în Primaria Tulcea pentru ca a lasat în conservare gunoaiele de la intrarile în oras. Amenda a fost atacata în instanta, urmând ca judecatorii sa decida cui dau câstig de cauza. În conditiile în care Garda de Mediu are câstig de cauza, sanctiunea va fi suporata din banii publici. Surse avizate din cadrul Primariei Tulcea sustin ca aspectul ar putea sa nu fie pe placul Camerei de Conturi, iar ca atare, responsabilii cu situatia sa fie nevoiti sa scoata bani din buzunar. Potrivit informatiilor noastre, se pare ca procesul verbal de sanctiune a fost înaintat Serviciului de Gospodarie Comunala a Primariei, responsabilul cu contractarea serviciilor de salubritate. Surse din cadrul Primariei Tulcea sustin ca Directia Servicii Publice s-a acoperit de adrese prin care solicita primarului si Primariei bani pentru asanarea mizeriei de pe variantele orasului. Hogea n-a dat bani, asa ca mizeria a ramas unde este si azi. Potrivit calculelor, pentru cinci zile de curatire a spatiilor, suma necesara si suficienta „bate” undeva în jurul cifrei de 40 de milioane de lei. De unde atâtia bani, când scormonirea orasului si vopsitul unor blocuri dupa criterii preferentiale sunt incluse pe primele locuri în ierarhia prioritatilor?!!! Nu este moral si echitabil ca din bani publici sa platim cu o jumatate de miliard de lei neputinta sau nepasarea. Daca amenda va fi platita din bani publici, interesant este de vazut daca onor Camera de Conturi baga în seama acest amanunt. Nu este normal ca din bugetul local sa fie suportata o sanctiune de care se fac responsabili niste oameni platiti tot din bani publici sa vegheze ca astfel de lucruri sa nu se întâmple.

Daca Mocanu, în perioada cât a fost primar, era considerat simbolul arogantei, actualul primar, ce sade pe un scaun ce pare ca se clatina din ce în ce mai tare, adopta un comportament plin de ifose, infatuare si dispret fata de cetateanul simplu. Mecanismele gândirii lui Hogea aduc din ce în ce mai des cu cele ale unei starlete de mâna a II-a, ale carei farduri groase nu mai pot acoperi semnele decaderii instalate în urma multelor si deselor compromisuri. Daca pe scena, starleta îsi joaca rolul asa cum poate si obtinând ceva aplauze, în culise, dezbracata de tinuta si caracter, îsi urla oftica si neputinta pe cei ce-i prinde în preajma, cu aere de primadona ranita iremediabil în sensibila-i fiinta. Pe acelasi rationament, pare a actiona si Hogea. Daca în fata camerelor are grija sa-si joace rolul de primar iubitor, întelegator si dispus de a face lucruri marete, odata cu terminarea interviului Hogea trece la alt registru, apelând la un limbaj care ar stânjeni pe oricine cu un dram de bun simt. Tipul acesta de comportament apare atunci când "acea parte a presei" are tupeul sa scoata la lumina lucruri despre care Hogea ar dori sa ramâna nestiute. Glumele de prost gust, cu trimitere la organele sexuale, însotite de gesturi obscene, fac ca imaginea pe care Hogea o arata camerelor de filmat, o imagine mult gândita ce se doreste sa-l arate pe Hogea ca fiind sfânt, sa devina o farsa. Sa te fereasca cel de sus sa-l abordezi pe primarul Hogea, cel ce-si aranjeaza podoaba capilara, cu o mândrie motivata de altfel întrucât ar putea fi singura podoaba cu care se poate lauda, cu un subiect care nu-i este pe plac, ca te trezesti în fata unui repertoriu întâlnit în manelele, la care, de altfel, Hogea raspunde, asa cum ne-a demonstrat vara trecuta, cu un dans "din buric". Auzindu-l pe Hogea cum vorbeste nu poti sa nu te întrebi cum se manifesta pe vremea când era un profesor la un liceu, unde se presupune ca "modela" mintile adolescentilor prin exemplul personal… Foaia se schimba odata ce beculetul rosu al camerelor de filmat se aprinde, iar Hogea se transforma într-o orator desavârsit, cu un scop bine definit, acela de a "îmbrobodi" tulcenii ca sa le "smulga" votul la urmatoarele alegeri, pentru ca pozitia lui de "stapân" al urbei sa dainuiasca pentru înca un mandat. Nu se poate sa nu-i admiri abilitatea de a fi "alunecos", asa cum îi sta bine unui politician ce vrea functie, notorietate sau bani. Bineînteles ca atunci când e prins cu "mâta-n sac", Hogea al nostru neaga, neaga pâna-n pânzele albe si se da de "ceasul mortii", "batându-se cu caramida-n piept" ca el e intelectual, om de cultura, ca el întruchipeaza tot ceea ce e bine si ca nu ar fi capabil sa rosteasca cuvinte triviale, iar astia de i se opun sunt "chititi" sa-i faca rau, si ei, nenorocitii, îsi storc mintile ca sa scoata "noroiul" la iveala. Acesta e primarul orasului nostru, un om cu "doua fete", plin de el, mult mai arogant decât Mocanu, un om care înjura ca "la usa cortului", care "face legea" în primarie, caruia îi place sa se înconjoare de oameni asemenea lui, care apeleaza la "gogonele" de fiecare data când e prins "în corzi" si pentru care functia pe care o are e un izvor de "avantaje". Aceasta fata ascunsa comunitatii a lui Hogea a fost ieri scoasa înca o data la iveala când, înainte de a-si prezenta mesajul pascal televizat, primarul tuturor tulcenilor, cum îi place sa se autointituleze, a debitat o serie de expresii pe care nici hârtia nu le suporta. Evident, nervii primarului au cedat din cauza faptului ca i s-a uscat papadia. Întrebat fiind de ziarul Delta cum a fost posibila disparitia mecanismului care asigura umezirea papadiei lui Hogea, acesta a replicat într-un dispret si un sictir afisat fara jena ca hotul a fost prins în urma filajului facut de el însusi alaturi de subalternii sai, mai putin viceprimarul Popa care, asa cum Hogea declara, "e ocupat cu Guvernul". De unde tragem concluzia ca Hogea are abilitati de "pândac" de vreme ce a si prins raufacatorul. La asa primar, asa oras!